Augustin Russu - Baumix

Augustin Russu

Augustin Russu este fondatorul firmei producatoare de materiale de constructii, Baumix. El a contruit aceasta companie de la zero si este unul dintre putinii romani care concureaza cu companiile mari cum ar fi AdePlast sau

Dedeman. Augustin Russu a fost la un pas de faliment cu Baumix, insa acum este pe locul doi, in piatade adezivi. Augustin Russu este absolvent al Universitatii Petru Maior din Targu-Mures

 

Articole din presa:

 

Cum luptă antreprenorul român cu multinaţionalele

Antreprenori români se duelează în variate domenii cu multinaţionalele, iar în luptă, adesea inegală, nu câştigă mereu cei mai mari. Dovadă este chiar evoluţia lui Augustin Russu, un antreprenor care a construit Baumix, firmă producătoare de materiale de construcţii. A plecat de la zero, fără capital de investit, s-a lovit de tot felul de piedici, a fost la un pas de faliment. Însă acum este pe locul doi, conform propriilor spuse, în piaţa de adezivi după Henkel.
"Un orgoliu personal." Aşa caracterizează - scurt şi la obiect - Augustin Russu, un antreprenor de 42 de ani, decizia sa de a construi o firmă de la zero. Este unul dintre puţinii români care concurează cu multinaţionalele, la fel cum fac şi alţi câţiva întreprinzători ce pot fi număraţi pe degete: în piaţa lactatelor - Raul Ciurtin, artizanul Albalact; în domeniul materialelor de construcţii Marcel Bărbuţ, care a clădit AdePlast; în piaţa mall-urilor Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Mall; în retail Dragoş Pavăl, care a dezvoltat reţeaua Dedeman.
Augustin Russu - deşi ţine să precizeze că acordă rar interviuri - vorbeşte cu dezinvoltură despre dificultăţile întâmpinate, despre greşelile făcute şi soluţiile găsite. Tot dezinvolt stă şi în faţa fotografului, una dintre pietrele de încercare pentru managerii care stau de vorbă cu ziarişti. Relaxarea de acum are temei: firma pe care a clădit-o ocupă, conform propriilor spuse, poziţia a doua pe domeniul adezivilor.
Detaliile poveştii le spune pe un ton încărcat de umor. Russu, de formaţie inginer a început prin a construi brandul Ceresit în România, fiind primul angajat al Henkel pentru divizia de materiale de construcţii. A clădit pas cu pas, vreme de şapte ani ("piaţa nu exista la acel moment"), întreaga afacere - echipa şi reţeaua de clienţi, odată cu finalizarea lucrărilor la fabrica de adezivi. "Când afacerea a crescut au început să apară oportunişti care să îşi aroge meritele", spune Russu. Or, el, care cărase primul sac de Ceresit în portbagajul maşinii, punea mult suflet în afacere şi nu se socotea "un simplu angajat" şi cu atât mai puţin "uşor de controlat".
S-a frământat vreme de 4-5 luni înainte de a pleca de la Henkel şi, când a făcut acest pas, în urmă cu aproape zece ani, a fost însoţit, spune el, de toată echipa de bază, incluzând colegi din logistică şi vânzări. Precizează că n-a plecat la drum cu ideea de a se răzbuna sau de a distruge brandul Ceresit. "N-au păţit mare lucru după plecarea noastră şi sunt în continuare bine mersi", zâmbeşte antreprenorul, precizând că marca deţine nu numai poziţia de lider pe segmentul adezivilor, ci şi o cotă de piaţă care îi asigură confort faţă de următorii plasaţi.
Odată plecaţi de la Henkel însă, lucrurile n-au fost deloc uşoare, pentru că nu aveau capital de investit. "Când n-ai bani, singura variantă este să găseşti parteneri", spune Russu, care povesteşte că de-a lungul anilor în care a lucrat la Henkel a "ajutat oameni". Iar când a avut mai mare nevoie, doi parteneri i-au întins o mână de ajutor - unul i-a pus la dispoziţie spaţiul pentru producţie, iar celălalt a garantat personal pentru a cumpăra instalaţia de producţie a adezivilor. La acel moment, motivaţia echipei, cu o medie de vârstă de 30 de ani, era mai mult emoţională, admite antreprenorul. A fost nevoie de 4-5 luni până când adezivii au început să iasă de pe linia de producţie, iar echipa a demarat negocierile pentru punerea pe piaţă a noilor produse.
Pornit la drum să îşi construiască propria afacere, Augustin Russu a avut o revelaţie. Lucrând într-o firmă, "ai impresia că le ştii pe toate; dar ne-am dat seama că nu-i aşa, ne loveam de tot felul de probleme". Mai mult, pe umerii antreprenorului, care plecase de la Henkel însoţit de o întreagă echipă, apăsa şi responsabilitatea oamenilor. "În primul an mă întrebam permanent <de ce am făcut asta?>", îşi aminteşte acum.
Mai mult, făcea greşeli la tot pasul, iar un exemplu sunt chiar reţetele pe care le fabricau, şi care erau, în mare măsură, "avioane", după cum le caracterizează chiar el, amuzat, acum. Un alt exemplu este că "făceam promoţii fără rost". Atuul principal, care i-a ajutat să depăşească toate hopurile acelei perioade, era că aveau experienţă şi relaţii foarte bune cu clienţii, care le acordau încredere.
Pe de altă parte, principalul competitor, Ceresit, crescuse foarte mult, avea o poziţie confortabilă, iar principalul argument cu care materialele de construcţii vândute sub umbrela Baumix puteau câştiga clienţi era preţul. "Puteam avea o calitate bună la un preţ redus pentru că aveam cheltuieli mai mici, organizaţia nefiind de mari dimensiuni", spune antreprenorul. Compania are acum în portofoliu 113 produse, faţă de numai cinci în urmă cu zece ani. Pe parcursul ultimilor ani, numărul angajaţilor s-a redus cu 20%, majoritatea plecând din proprie iniţiativă.
Parcursul firmei n-a fost câtuşi de puţin lin, în cei zece ani având de traversat mai multe momente de cotitură. În 2004, îşi aminteşte antreprenorul, a fost primul moment "fierbinte", când partenerul care le pusese la dispoziţie spaţiul pentru producţie în Capitală le-a dat termen câteva luni pentru a muta fabrica, pentru că voia să construiască blocuri. Russu a fost nevoit, ca într-o cursă contra cronometru, să ia credit de la bancă, să cumpere teren, să ridice fabrica şi să îşi mute operaţiunile fabricii. A ales, în locul Capitalei, Ploieştiul (pentru că terenul era mai ieftin) şi "toată nebunia s-a transformat în avantaj", recunoaşte el acum, pentru că îi este mai la îndemână să facă drumul de acasă, din Pipera, până la fabrică decât să circule prin Bucureşti.
Şi oricum în Capitală nu mai intră decât foarte rar şi ţintit. Preferă, de câte ori poate, să meargă la Ploieşti pe BMW-ul Adventure R 1200 GS, un cadou de la soţia sa. Tot soţia, implicată şi ea în afacere - lucrează în departamentul de marketing - i-a dăruit şi o maşină de epocă, un Mercedes din 1972, "bot de cal", care a costat 2.600 de euro. Maşinile au fost, de fapt, în linie cu orgoliul de a face firma. Şi asta pentru că, la început, după ce a pus bazele firmei, "primul lucru pe care l-am făcut a fost să ne luăm maşini - eu un Touareg şi restul echipei Skoda complet echipate", spune Augustin Russu. A fost tot un soi de greşeală: el mergea la firmă cu 4X4 şi în fabrică era nevoie de motostivuitor. Şi spune acum, franc, că mai târziu i-a părut rău că firmele de leasing le-au dat maşinile.
Un alt moment cheie în dezvoltarea firmei a fost în 2006, când a remarcat că în piaţă încep să se diferenţieze clar două canale: magazinele de tip do-it-yourself (DIY), ca Praktiker, Bricostore, Dedeman, Ambient, Baumax sau Hornbach, şi retailul - care se adresează mai mult firmelor de construcţii şi specialiştilor. "Am împărţit portofoliul, care cuprindea deja 15 produse, faţă de 5 la început, în două game separate, care se adresau fiecare unuia dintre canale", spune Russu. Pentru asta a fost însă nevoie să lanseze o nouă gamă, Primus, care se găseşte acum pe rafturile reţelelor de magazine. Baumix, o gamă de produse mult mai specializate, a fost menţinută ca umbrelă pentru vânzările din retail, care reprezentau în acea perioadă circa 70% din cifra de afaceri a companiei. Acum însă, balanţa s-a inversat pentru că firmele de construcţii nu mai au la fel de mult de lucru şi cea mai mare parte a vânzărilor se realizează în reţelele de bricolaj.
Primus, explică Russu, reuneşte adezivi ce pot fi folosiţi şi pentru interior, şi pentru exterior, în vreme ce Baumix are produse mai nişate, cum sunt sistemele pentru finisarea pereţilor, diferite de cele pentru finisarea pereţilor din gips carton sau sistemul pentru placarea piscinelor, ori produsele pentru placarea cu marmură. Pe de altă parte, produsele din gama Primus sunt mai "acoperitoare, pentru ca la o lucrare mică un client să nu fie nevoit să ia şase tipuri diferite, ci unul singur", spune antreprenorul.
În ultimii ani totuşi, cele mai mari vânzări i-au revenit gamei Primus, prin comparaţie cu Baumix, întrucât piaţa de construcţii este blocată: doar renovările animează domeniul. "Dacă s-ar relua ritmul construcţiilor, cu totul alta ar fi dinamica fiecărui canal", crede Augustin Russu, care adaugă că în momentul începerii crizei produsele din portofoliu erau deja "bine înfipte" pe rafturile reţelelor DIY. Pe de altă parte, în retail (segment care în accepţiunea Baumix reuneşte firmele de construcţii şi specialiştii) sunt probleme foarte mari mai cu seamă din pricina managementului defectuos, iar recuperarea banilor este o aventură.
Aventură de multe ori sortită eşecului pentru că foarte multe firme se închid, pur şi simplu, "loialitatea a dispărut, iar oamenii văd în perspectiva termenului foarte scurt".
În context, Russu spune că în România managerii buni se pot număra pe degete. "Multinaţionalele nu vin cu supermeni şi nu este de ajuns să aduci pe piaţă un nume care poate nu înseamnă nimic pentru piaţa de aici", susţine omul de afaceri.
Un alt moment cheie în dezvoltarea firmei a fost cel în care echipa de la Baumix a ales să-şi ambaleze marfa în saci coloraţi, lucru care ulterior s-a trasformat într-o veritabilă modă a sectorului. "Am vrut să facem o revoluţie; la raft nu puteam diferenţia produsele decât prin imagine", spune omul de afaceri ai cărui adezivi au fost primii care au avut saci portocalii, mov, roşii sau verzi. În 2006, de pildă, bugetul de marketing a fost de 440.000 de euro, bani care s-au împărţit între campanii media (38%), campanii naţionale (28%), materiale promoţionale (15%) şi outdoor (19%).
Augustin Russu mărturiseşte că până în urmă cu un an nu ştia să-şi conducă firma şi crede că o pregătire teoretică nu este o garanţie pentru aplicarea cunoştinţelor în practică. Chiar dacă cifra de afaceri a crescut oarecum constant până în 2009, când a început restructurarea companiei, rubrica "profit / pierdere" are în bilanţul firmei un traseu sinuos precum al unui carusel. După ce în 2003, primul an de activitate complet al firmei, a bifat plus la această rubrică, 2004 a adus un minus de aproape 650.000 de euro, la o cifră de afaceri de 6,3 milioane de euro. Şi acestea n-au fost cele mai mari pierderi, recordul fiind bătut în 2008 (peste 1 milion de euro) şi în 2009 (aproape 3,6 milioane de euro).
Pe vremea când motoarele economiei duduiau, iar consumul creştea, Baumix a început producţia în a doua fabrică, la Gherla, Cluj. Din fericire (pentru că după venirea crizei fabrica a fost închisă), spaţiul era închiriat, iar investiţia a fost de circa 800.000 de euro, pe credit, pentru retehnologizare. Iar în 2009, când a văzut cum scad marjele şi vânzările, antreprenorul a ales să închidă porţile fabricii de la Gherla şi "am început să strângem şurubul tare de tot". Era şi vremea. 2009 a fost al doilea an cu pierderi masive, iar omul de afaceri recunoaşte că acela a fost un moment crucial. Era la un pas de faliment şi a avut inspiraţia să apeleze la un consultant care să-l ajute să iasă la liman.
Este vorba despre Gheorghe Pogea, fost vicepremier în guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu, care "ne-a rescris istoria firmei şi cu un an în urmă au început schimbările majore". Augustin Russu vorbeşte cu respect despre "domnul Pogea" şi consideră că "a fost marele meu noroc" colaborarea cu fostul demnitar. În afară de schimbarea sistemului de lucru, mai importantă, crede Russu, este schimbarea de mentalitate. Pentru asta, aşa cum spusese Pogea din start, a fost nevoie de schimbarea managementului în proporţie de 80%. În prezent, din cei zece oameni cu care a plecat de la Henkel au mai rămas doar patru, iar când au plecat managerii, povesteşte antreprenorul, s-a speriat. "Erau piloni ai afacerii; nici nu mai dormeam noaptea, nu ştiam dacă ne vom descurca." Russu precizează că şi el şi-a dorit să schimbe modul de lucru din companie şi că "ţineam şedinţe în care să le povestesc asta, dar se plictiseau şi ei, şi mă plictiseam şi eu".
Un alt exemplu de schimbare pozitivă este adoptarea unui buget de venituri şi cheltuieli realist. "Înainte aveam targeturi prea mari şi toată lumea era demotivată pentru că nu le atingeam." Acum însă, este liniştit - firma este restructurată ("domnul Pogea a făcut curăţenie în aproape toate sertarele firmei"), ştie unde se află şi ce vrea să facă. Pe scurt, ţinta sa actuală este reprezentată de volume mai mici de vânzări, cu o marjă sănătoasă.
După ce anul trecut Baumix a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 30 de milioane de lei, fără TVA, cu un profit "la limită, nu ca să ne lăudăm cu el", pentru 2012 planurile vizează vânzări de 27 de milioane de lei, şi un profit de 3 milioane de lei. Antreprenorul povesteşte râzând de vremurile în care era "o bucurie să vezi camioanele la poartă de dimineaţă cum aşteaptă să încarce. Dar eram în pierdere". Principala sa vină, crede antreprenorul, era că "nu mă comportam ca un acţionar, ci doar ca un director general".
Motiv pentru care, mai nou, înţelege de ce la uşa sa băteau într-una peţitori - până acum în jur de zece, spune el. "Vedeam clar că nu am profit şi totuşi mi-a făcut cineva o ofertă de m-a lăsat mut", spune Russu, care nu vrea să dea detalii, ci doar că era vorba de "mai multe milioane de euro". A refuzat însă.
La fel a refuzat, deşi a fost tentat, să cumpere o fabrică de polistiren. "E mai bine că am rămas concentraţi pe ceea ce ştim să facem. La prafuri ne pricepem, dar cu polistirenul şi vopselele nu e la fel", completează Russu.
Acum vrea să iasă din spirala scăderii de preţuri. "Încercăm să le spunem oamenilor că o casă se construieşte nu pentru doi ani, ci trebuie să reziste 50 de ani. Iar produsele foarte ieftine nu pot fi de calitate bună." Prin urmare, chiar dacă un adeziv este ceva mai scump, în final este mai economicos.
Una peste alta, Augustin Russu crede că perioada actuală nu mai este una de criză, ci este o nouă reaşezare, la fel cum lucrurile s-au schimbat după Revoluţie. Piaţa se schimbă, iar firmele care rămân în joc s-au adaptat, "aşa cum noi am schimbat multe, de la relaţia cu clienţii până la alocarea resurselor". Diferenţele între modelul prezent de funcţionare şi cel de până în 2009 sunt ca de la cer la pământ. Înainte "era un haos pentru că piaţa era mare, în creştere, şi îţi permiteai nu numai să rişti, ci şi să greşeşti".
Acum, în schimb, omul de afaceri se aşteaptă ca firma sa să evolueze în tandem cu piaţa. Or, conform estimărilor Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), piaţa de profil nu va depăşi nici în 2012 valoarea atinsă în 2011, respectiv de 9,3 miliarde euro. "Ne aflăm în cel de-al treilea an de contracţie consecutivă a pieţei, de la valoarea de 15,3 miliarde euro în 2008 până la 9,3 miliarde euro, nivelul anului trecut", spune Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al ARACO.
Reaşezarea firmei este însă o mare schimbare chiar şi pentru Augustin Russu, care învaţă să fie acţionar. "Eu nu sunt materialist şi a trebuit să învăţ că profitul este important." Una peste alta, este încredinţat că nu există o reţetă pentru succes şi un rol hotărâtor îl are norocul. "Dar norocul îl şi faci."

BusinessMagazine - 2012

 

 

Vânzările Baumix au stagnat la 6,1 mil. euro, dar Russu aşteaptă o creştere în acest an

Augustin Russu, fondatorul şi directorul general al pro­du­cătorului de materiale de construcţii Baumix, spune că lipsa investiţiilor noi în proiecte de construcţii şi creşterea pon­derii lucrărilor de renovare în totalul pieţei au accentuat com­petiţia dintre jucătorii din sectorul materialelor de construcţii.
"Creşterea ponderii sectorului de renovări a condus la o competiţie acerbă între producători, fapt care s-a reflectat în creşterea investiţiilor în prezenţa la raft şi, din păcate, uneori şi în politici de preţ extrem de agresive, chiar neloiale, care vor afecta piaţa şi în anii următori, ele nefiind sustenabile", spune Russu.

ZiarulFinanciar - 2013

 

 

Russu, Baumix: Trimestrul patru va fi unul dificil. Dacă în alţi ani în această perioadă vânzările „duduiau", acum este pauză

AUGUSTIN Russu, fondatorul şi directorul general al producătorului de materiale de construcţii Baumix, spune că în momentul de faţă nu se gândeşte la realizarea de investiţii pentru că situaţia din piaţă este incertă, iar din punct de vedere politic tot efortul este orientat spre viitoarele alegeri.
"În România problema este că nu există cerere. Doar în renovări se mai mişcă lucrurile.

ZiarulFinanciar - 2012

 

 

Baumix: În cel mai bun caz în acest an se va opri căderea pieţei materialelor de construcţii

Piaţa de materiale de construcţii va avea în acest an o valoare similară cu cea din 2011 după ce în ultimii doi ani piaţa s-a contractat cu 20%, estimează producătorul Baumix. "Tendinţa anului 2011 a fost de promovare a produselor cu preţ mic, ceea ce a dus la scăderea profitabilităţii pe întreg lanţul, şi va avea ca efect lucrări cu durată scurtă de exploatare şi la nivel calitativ mediocru", a declarat Răzvan Bobe, director cercetare-dezvoltare Baumix.
Primii zece jucători de pe piaţa locală a materialelor de construcţii au afaceri de aproximativ 800 de milioane de euro, potrivit unor informaţii anterioare. Baumix estimează însă o creştere în acest an cu minimum 5% a preţurilor pentru materiile prime, ceea ce va duce la un avans similar al preţurilor materialelor de construcţii. Baumix, companie deţinută de omul de afaceri Augustin Russu, a înregistrat în 2010 afaceri de 7,2 milioane de euro, în scădere cu 15% comparativ cu anul precedent.

ZiarulFinanciar - 2012

 

 

Seful Baumix: Este primul an in care vrem sa trecem pe profit

Augustin Russu, directorul general si proprietarul producatorului de materiale de constructii Baumix, afirma ca anul acesta a fost primul in care a decis ca firma pe care o conduce sa ajunga pe profit.
"Pana acum nu ne interesa sa facem profit, pentru ca ne aflam intr-o continua dezvoltare, insa la inceputului anului am strans echipa si am anuntat-o ca vreau sa devenim profitabili. Insa va fi greu in conditiile in care avem credite la banci, iar conditiile de piata sunt mai dificile", explica Russu. Compania a inregistrat in 2008 pierderi de 1,04 mil. lei (280.000 de euro).
Baumix din Ploiesti isi propune in 2009 mentinerea cifrei de afaceri la nivelul din 2008, cand a realizat 39,8 mil. lei (10,8 mil. euro), urmand ca eventualul profit sa fie influentat de alte costuri, precum cele generate de constituirea de provizioane, necesare pentru eventualele fluctuatii valutare.
"Vanzarile din 2009 vor ramane la nivelul celor din 2008. Acest lucru se datoreaza in special politicilor de pret si promotiilor derulate de concurenta, care, in anumite conditii, s-au apropiat chiar de dumping", sustine proprietarul Baumix.
Russu a primit in ultimii ani mai multe oferte de preluare atat de la concurenti, cat si de la fonduri de investitii, pe care le-a refuzat pentru ca "nu aduceau plus-valoare companiei".
"Am primit mai multe oferte, multe dintre ele tentante, insa daca vindeam, aveam o grija in plus. Gandul de a vinde, de a veni un alt actionar in firma ne deranjeaza. Una dintre oferte nu a fost departe de 10 milioane de euro", a spus Russu.
Compania a inregistrat, in primele noua luni, vanzari de 33,5 milioane de lei, in crestere cu 5% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Baumix estimeaza ca va inregistra o crestere a EBITDA de 36% in acest an, pana la 3,7 milioane de lei. Reprezentantii companiei sustin ca rezultatele obtinute in prima parte a anului sunt peste cele inregistrate de piata de profil, care-si mentine un trend descendent si in a doua jumatate din 2009.
Potrivit Baumix, valoarea pietei materialelor de constructii a inregistrat o scadere de 20% in primele sase luni, iar pentru al doilea semestru al acestui an scaderea estimata este de circa 40%. Piata de profil va continua sa scada si in 2010, pe fondul blocarii marilor proiecte imobiliare si a faptului ca programele de anvelopari si cele de tip "Prima Casa" nu au functionat la parametrii proiectati.
Compania, infiintata in 2003, detine doua unitati de productie de mortare uscate, la Ploiesti si Gherla (Cluj), cu o capacitate totala de 35.000 de tone lunar.

ZiarulFinanciar - 2009

 

 

Producatorul de materiale de constructii Baumix s-a repozitionat pe piata schimbandu-si denumirea in Patru Maini

Producatorul roman de materiale de constructii Baumix, detinut de catre omul de afaceri Augustin Russu (foto), cu afaceri care la nivelul anului trecut s-au ridicat la circa 5 milioane de euro, si-a schimbat denumirea in Patru Maini, vizand repozitionarea gamelor de produse din portofoliul companiei.
Editiile speciale CR-V sunt aici. Oferta Limitata. Nu rata!
Procesul de rebranding al producatorului de adezivi, tencuiala decorativa, produse de finisare a fatadelor presupune repozitionarea gamelor de produse din portofoliu, pastrand brandul Baumix doar sub forma de gama.
In ceea ce priveste pozitionarea drept integrator de solutii pentru personalizarea caselor, firma are in vedere colaborarea stransa cu arhitecti, designeri, mesteri, constructori, dar si cu beneficiari.
In plin proces pentru schimbarea numelui

Surse din piata sustin ca producatorul de materiale de constructii Baumix se afla in plin proces cu un alt producator din piata in vederea schimbarii numelui brandului din piata, proces care ar fi obligat compania sa isi schimbe denumirea pe piata.
Contactat de Wall-Street.ro, Augustin Russu a precizat ca procesul este pe rol si inca se judeca, iar la ultima infatisare au avut castig de cauza.

Russu a precizat totodata ca in primele sase luni ale acestui an afacerile au stagnat, precizand ca piata de constructii este extrem de volatila.
„Afacerile au stagnat, nu sunt cresteri. Toata economia este la pamant, nu exista proiecte, singura crestere in piata este asigurata de programele de reabilitari, in lipsa unor alte lucrari de anvergura. Piata este atat de volatila, iar lunile de vara sunt cruciale pentru un business din constructii. Daca piata va evolua asa cum a inceput, atunci va fi greu pentru toti care activeaza in acest sector", a declarat antreprenorul roman.
Compania a fost infiintata in anul 2003 si detine sase linii de productie, cu o capacitate de 35.000 tone lunar. Producatorul de materiale de constructii a avut anul trecut afaceri de 23,4 milioane de lei (5 milioane de euro), in scadere cu 14% fata de anul anterior.

wall-street - 2013

 

 

Interviu cu seful Baumix: De ce mentalitatea romaneasca nu mai poate fi una castigatoare

Baumix, unul din cei mai importanti jucatori pe piata materialelor pentru constructii, este in acelasi timp si unul din producatorii care a resimtit din plin efectele crizei din sistem. wall-street.ro a stat de vorba cu Augustin Russu, directorul companiei, despre situatia actuala de pe piata materialelor de constructii, care sunt tendintele si ce se „intrevede la orizont".
Esti pregatit pentru o transformare digitala completa ?Vino la IMWorld2014.
Dupa ce la nivelul anului 2010 afacerile Baumix s-au ridicat la putin peste 30 milioane de lei (7,2 mil. euro), anul trecut business-ul producatorului de materiale pentru constructii a inregistrat scaderi, compania raportand afaceri de circa 27 de milioane de lei (6,3 mil. euro).
„2011 a fost un an de cotitura pentru noi, in sensul in care am realizat ca mentalitatea romaneasca, unde «ochii inchisi si cu orice pret» pune accent pe volum, pe a vinde cat mai mult si a fi specialisti in cat mai multe, nu mai poate fi una castigatoare. Piata nu se va reintoarce la boom-ul din 2008, asa ca business-ul a trebuit regandit, pentru a se adapta noilor conditii", a declarat pentru wall-street.ro – Augustin Russu (foto), directorul Baumix.
Ca urmare a acestei evolutii negative, business-ul Baumix a fost reorganizat si concentrat mai mult pe productia de materiale destinate fatadelor.
„Este o miscare curajoasa, pe o piata atat de sensibila. Am decis sa mergem mult mai aproape de client. In acest sens, pregatim inclusiv lansarea unui nou concept de showroom, care sa puna accent tocmai pe aceasta pozitionare, intalnita in general in magazine si mai putin la producatori", spune directorul general Baumix.
Pentru anul in curs, strategia companiei vizeaza schimbarea focusului dinspre volum spre cresterea profitabilitatii, mai ales prin promovarea grupelor de produse aducatoare de marja cum ar fi chiturile de rosturi, adezivii de inalta performanta, hidroizolatiile si evident, tencuiala decorativa pe baza de marmura.
„Avem in vedere totodata prioritar consolidarea din punct de vedere financiar a firmei (evaluarea mai atenta a clientilor si reducerea riscului de incasare), pentru asigurarea eficientei business-ului. Pentru anul 2012, estimam ca piata materialelor de constructii va raporta o scadere cu min. 5% fata de 2011, dar o reluare a vanzarilor la nivelul intregii piete in semestrul 2 ar putea influenta estimarile privind evolutia companiei", sustine Russu.
Baumix estimeaza ca nivelul afacerilor din acest an va fi similar cu cel din 2011, deruland afaceri de circa 27 milioane de lei.
Retelele D-I-Y, salvarea producatorilor de materiale pentru constructii
Retelele de magazine tip Do-It-Yourself s-au dezvoltat foarte mult in ultimii ani, numai Capitala numarand in prezent peste 20 de astfel de centre comerciale. Insa nu toti producatorii de materiale pentru constructii sunt prezenti in lanturile de bricolaj, din motive care tin de strategia fiecarei companii in parte.
Baumix avea mari asteptari pentru acest an, sperand ca 2012 va fi unul al reluarii cresterii pe piata, insa acest lucru devine putin probabil, dupa semnalele primelor luni, considera Russu.
„La nivel de investitii in infrastructura si de proiecte guvernamentele - de tipul Prima Casa sau reabilitari – acestea au in continuare un ritm de dezvoltare mult prea lent, mult sub nevoile reale ale pietei. Revenirea se va resimti din punctul nostru de vedere mai ales in zona magazinelor de bricolaj. Aici se resimte o revenire a apetitului de consum, insa, din pacate, batalia se da in continuare la nivel de preturi, ceea ce uneori aduce deservicii la nivel de calitate", apreciaza Augustin Russu, directorul general Baumix.

Magazinele D-I-Y reprezinta circa 60% din business-ul Baumix, in conditiile in care la inceputul crizei raportul era 50%-50%. „Piata de retail este intr-un regres permanent iar cea a retelelor de bricolaj se impune prin politicile coerente fata de clienti", a mai precizat Russu.
Producatorul de materiale pentru constructii este prezent in retelele Dedeman, Hornbach, Ambient, Praktiker si OBI – unde vinde cu precadere chituri si adezivi flexibili din gama Primus.
Ce ar putea stimula revenirea pietei?
Ca si consumator, cresterea este direct influentata de evolutia veniturilor populatiei, si deci a puterii de cumparare, apreciaza Russu.
„Segmentul de renovari se dezvolta tot mai mult in Romania. Moda lucrarilor de mica amploare realizate cu resurse proprii devine tot mai accentuata. Totusi, daca ne raportam la volumul si valoarea ridicate ale pietei, asteptarile se indrepta spre administratia centrala si locala. Nu poti avea crestere pe piata atat cat lipsesc investitii majore in infrastructura, la care sa aiba acces toti jucatorii din piata. Mediul privat este dependent de cel public, insa acesta depedenta trebuie sa fie una sanatoasa. Vorbim pana la urma despre interdependenta – proiectele noi genereaza piata, iar rezultatele companiilor se reflecta direct asupra veniturilor de buget", este de parere managerul Baumix.
Izolarea termica, in afacerile Baumix
Guvernul Romaniei a propus pana in acest moment doua programe vizand reabilitarea termica a blocurilor de locuinte: primul care prevedea cofinantarea lucrarilor de catre guvern, autoritatea locala si proprietari, iar al doilea, in anul 2010, care prevedea finantarea prin credite fara dobanda cu garantie guvernamentala.
Raspunsul slab sau inexistent al populatiei la cele doua programe arata ca nici unul dintre ele nu a fost precedat de un studiu de piata sau de consultari cu asociatiile de proprietari.
Influenta lucrarilor de reabilitare termica asupra business-ului Baumix a fost insa mica.
„Intr-un domeniu a carui singura regula este pretul cel mai scazut, accesul producatorilor majori din Romania a fost si este unul restrans. Din pacate, exista o incompatibilitate recunoscuta atat de arhitecti cat si de constructori si producatori intre calitate si aceste lucrari. Lucrarile efectuate- foarte putine raportate la fondul locativ - le datoram in cea mai mare masura autoritatilor locale sau initiativei private", a explicat pentru wall-street.ro – Augustin Russu.
Baumix este unul din cei mai importanti producatori de materiale pentru constructii, avand o fabrica la Ploiesti cu o capacitate de productie de circa 35.000 de tone/an.
Principalii concurenti ai Baumix pe piata locala sunt Henkel (Ceresit), AdePlast sau Baumit.

wall-street - 2012

 

 

PROFIL IT - Proprietarul Baumix: Prefer retailul traditional

Omul de afaceri Augustin Russu este proprietarul Baumix, companie care activeaza pe piata locala de materiale de constructie. Afla care sunt pasiunile acestuia in materie de gadget-uri, tehnologie si internet.
1. Ce gadget aveti in buzunar, la indemana?
Augustin Russu: Am intotdeauna la mine telefonul, este vorba despre modelul Samsung Galaxy S2. L-am ales datorita brandului, dar si designului extrem de atractiv, precum si datorita caracteristicilor tehnice – am fost interesat de un telefon care sa raspunda rapid comenzilor, iar procesorul dual-core s-a ridicat la nivelul asteptarilor. Foarte important in luarea deciziei a fost si faptul ca este usor de sincronizat cu e-mailul, calendarul si contactele de la birou. Mai ales din cauza navetei zilnice Bucuresti – Ploiesti, am nevoie sa fiu in permanenta online, in contact cu ceea ce se intampla la birou. De asemenea, am fost influentat si de solutiile avansate de criptare, intrucat confidentialitatea datelor devine tot mai problematica in actualul mediu digital, cand un simplu antivirus nu mai este suficient.
2. Primul gadget din viata dvs? La ce varsta?
Augustin Russu: Primul gadget din viata mea a fost un casetofon portabil de tip walkman Sony. In prezent, desi tehnologia digitala de redare a muzicii a avansat foarte mult, de multe ori prefer calitatea oferita de redarea in format CD.
3. Care este ultima achizitie din IT?
Augustin Russu: Cea mai recenta achizitie este un laptop Samsung Chronos 7, pe care l-am ales pentru ca mi-a fost recomandat mai ales la nivel de performanta, datorita procesorului de ultima generatie Intel Core i7, si ecranului de inalta definitie, important in contextul in care petrec multe ore in fata calculatorului si trebuie sa vizualizez si multe fisiere foto si video. Importante au fost si rezistenta si portabilitatea, factori decizionali pentru transportul in foarte multe deplasari. De asemenea, l-am ales si datorita vitezei de reactie (mai ales la deschidere si inchidere), vietii extinse a bateriei si design-ului elegant, cu carcasa subtire si compacta din aluminiu.

4. Care este suma maxima pe ati plati-o pentru achizitionarea unui telefon mobil?
Augustin Russu: Nu exista o suma maxima pe care sa o am setata pentru achizitia unui telefon mobil, daca ne referim la modelele clasice si nu la serii limitate sau telefoane de lux. Fac update-uri de fiecare data cand apar variante imbunatatite la nivel de functionalitate, insa fara a face excese in ceea ce priveste design-uri extravagante. Telefonul mobil trebuie sa aiba in primul rand valoare practica, si mai apoi estetica.
5. Ce caracteristici ar trbui sa aiba telefonul ideal?
Augustin Russu: Cele mai importante aspecte pe care le caut sunt performanta si posibilitatea de utilizare pentru multiple sarcini.
6. Care a fost primul telefon mobil pe care l-ati utilizat?
Augustin Russu: Primul telefon mobil pe care l-am utilizat a fost unul dintre modelele de inceput ale Nokia pe piata romaneasca.

7. Care este marca de telefoane mobile pe care o preferati?
Augustin Russu: De obicei, ma indrept catre Samsung cand vine vorba despre achizitionarea unui telefon mobil datorita faptului ca sunt foarte familiarizat cu modul de utilizare a acestuia si cu sistemul de operare, precum si cu multe aplicatii care sunt actualizate de la un model la altul.
8. Care sunt brandul si managerul favorit din IT?
Augustin Russu: Brandul preferat este Samsung, iar ca stil de management l-as nominaliza pe presedintele Grupului, Lee Kun-Hee, care a performat enorm, creand cel mai mare conglomerat de afaceri din Coreea de Sud, prin miza permanenta pe inovatie, in ciuda competitiei care a devenit tot mai acerba.
9. Care considerati ca a fost/este cel mai inutil gadget pe care l-ai gasit spre vanzare?
Augustin Russu: De obicei zona de gadgeturi este una in care produsele sunt destul de apropiate de nevoile publicului, chiar daca vorbim despre unul restrans, astfel ca ar fi greu de facut o astfel de nominalizare obiectiva.

10. Daca banii nu ar avea valoare, care ar fi gadgetul pe care vi-l doriti?
Augustin Russu: Dupa cum am spus, aleg gadgetul in functie de nevoile pe care le am si de caracteristicile tehnice pe care mi le ofera, fara a fi un impatimit al modelelor exclusiviste, cu preturi mult peste medie.
11. Ce gen de site-uri accesati frecvent? Care este site-ul dvs. favorit?
Augustin Russu: Unul dintre site-urile de tehnologie pe care il accesez des este XDA-Developers.com (foto), al celei mai mari comunitati online de dezvoltatori ai tehnologiei integrata in telefoane. Este impresionant sa vezi ce poate naste pasiunea pentru tehnologie si colaborarea in cadrul unei comunitati. Vizitez des si alte forumuri de tehnologie, mai ales din afara tarii.
12. Retail sau online? Cum faceti cumparaturile?
Augustin Russu: Prefer achizitiile din magazine traditionale, offline, mai ales in cazul tehnologiei, pentru ca pun accent pe interactiunea cu consilierii de vanzari specializati, care pot raspunde pe loc intrebarilor si pe interactiunea directa cu produsul inainte de a-l utiliza acasa sau la birou.

13. Ce reprezinta pentru dvs. internetul?
Augustin Russu: Internetul are in primul rand valoare informativa, fiind cel mai rapid mod de a afla informatiile de care ai nevoie din orice domeniu si oferind acces nelimitat totodata la resurse din intreaga lume.
14. Cum ar fi o zi din viata dvs. daca nu ar exista internetul?
Augustin Russu: Intr-adevar, internetul a devenit o constanta in viata noastra de zi cu zi, insa eu incerc sa nu cad in capcana de a naviga din pagina in pagina, ci ma limitez strict la informatiile de care am nevoie pentru a fi la curent cu ceea ce se intampla la nivel international, dar si local, cu economia in general si cu segmentul constructiilor in particular.
15. Ce va atrage la un notebook: performanta sau mobilitatea?
Augustin Russu: Ambele sunt la fel de importante, dar pe primul loc as pune performanta, dat fiind faptul ca este un produs pe care il folosesc mai ales la munca si ca la nivel de portabilitate poate fi dublat si de telefon.

16. Care este metoda de comunicare preferata?
Augustin Russu: Metoda preferata de comunicare, datorita usurintei si rapiditatii in transmiterea informatiilor, ramane e-mailul.
17. Pana unde considerati ca va merge inovatia in domeniul IT? Ce gadget, care nu exista pe piata, ati crea astazi?
Augustin Russu: Cred ca imaginatia umana nu are limite, iar tehnologia este unul dintre domeniile in care ritmul de schimbare este unul extrem de alert. Cred ca urmatoarele mari inovatii in acest domeniu vor veni din zona de performanta, de mobilitate si de securitate, acestea fiind principalele provocari in domeniu.

wall-street - 2012

 

 

Russu, Baumix: Romanii nu stiu ce este criza. Nu inseamna ca e criza daca iti iei Volkswagen in loc de Bugatti

Augustin Russu, proprietarul producatorului de materiale de constructii Baumix Romania, spune ca romanii nu percep criza asa cum ar trebui si apreciaza ca adevarata perioada grea va veni abia in 2011.
Cele mai bune companii recruteaza pe eJobs. Aplica acum!
"Romanii nu stiu ce inseamna criza. Daca iti iei o masina marca Volkswagen in loc de un Bugatti, nu inseamna ca o duci mai greu, din cauza crizei. Atata vreme cat se formeaza cozi la iesirea din Bucuresti spre Pitesti, in fiecare vineri dupa-amiaza, insemna ca romanii au bani, daca merg la munte in fiecare weekend. Cred ca in perioada urmatoare va fi din ce in ce mai greu", spune Russu.
Contextul economic, care s-a reflectat intr-un declin al pietei constructiilor, a afectat si evolutia afacerilor companiei, care vor scadea cu 15% in 2010, comparativ cu 2009, pana la 30,7 milioane de lei.
Cifra de afaceri Baumix s-a majorat anual cu peste 40% incepand cu 2005. In 2008, ultimul an de crestere a businessului, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 10,8 milioane de euro, in crestere cu 44% fata de 2007.
Totodata, reducerile salariale operate la jumatatea anului in sistemul bugetar, corobarate cu taierea fondurilor guvermantale pentru programul de reabilitare termica a locuintelor s-au reflectat direct in businessul Baumix.
"Am scazut si pentru ca am decis sa ne repozitionam strategia de vanzari de pe retail (magazine mici de constructii – n.red.) pe key accounts (magazine de bricolaj – n.red.), din cauza platilor neincasate", mentioneaza Russu.
In ciuda scaderii cifrei de afaceri, producatorul de materiale de constructii a reusit sa revina pe profit net, dupa ce in 2008 si 2009 a inregistrat succesiv pierderi.
Compania a inregistrat un profit net de 770.000 mil. lei (180.000 de euro) si estimeaza ca va incheia anul cu un profit net de 440.000 de lei (100.000 de euro). Castigul din 2010 s-a datorat eficientizarii costurilor operationale si a procesului de productie, prin relocarea fabricii de la Gherla in Ploiesti.
Compania si-a propus pentru 2011 cresterea cifrei de afaceri nivelul din 2009, respectiv 36 de milioane de lei.
"Nu credem in redresarea pietei in 2011. Asteptam primele semnale pozitive de pe piata materialelor de constructii grosiere, care vor atrage, in decurs de cateva luni si cresterea pietei de mortare. Speram ca 2012 sa aduca o stabilitate si poate o crestere de 5% a pietei", subliniaza Russu.
Producatorul de materiale de constructii detine sase linii de productie in cadrul fabricii de la Ploiesti. Capacitatea de productie lunara este de 35.000 de tone.
Compania a fost infiintata in 2003 de catre Augustin Russu, fostul director de vanzari al diviziei de adezivi a grupului german Henkel, unul din competitorii Baumix.

wall-street - 2010

 

 

Russu a majorat capitalul social al Baumix la 2,6 mil. lei

Omul de afaceri Augustin Russu a majorat capitalul social al producatorului de materiale de constructii Baumix, aflat in proprietatea sa, cu circa 800.000 de lei, pana la 2,6 milioane de lei.
Majorarea s-a facut prin transferuri bancare in lei si euro realizate de Russu.
Compania a inregistrat o cifra de afaceri de 30,2 milioane de lei (7,2 mil. euro) anul trecut, in scadere cu 15% fata de 2009.
Declinul afacerilor a fost determinat de contractia cu 30% a pietei de materiale de constructii.
Totodata, compania a avut o profit operational de trei milioane de lei (0,7 mil. euro) si un profit net de 319.000 de lei (78.000 de euro).
Compania a fost infiintata in 2003 de catre Augustin Russu, fostul director de vanzari al diviziei de adezivi a grupului german Henkel, unul din competitorii Baumix.

wall-street - 2011

 

 

Russu, Baumix: Am avut o oferta de preluare de circa 10 mil. euro pe care am refuzat-o

Producatorul de adevizi si materiale de constructii Baumix Romania a fost ofertat de un competitor local, care a pus la bataie circa 10 milioane de euro pentru preluarea companiei.
O excursie pentru tine, noi lucruri de descoperit pentru cel mic. Ia-ti vacanta pe care o meriti.
"In ultimii ani, am fost curtati atat de fonduri de investitii, cat si de competitori aflati deja pe piata sau care doreau sa-si faca intrarea in Romania prin intermediul unei achizitii. Ofertele pe care le-am primit au vizat fie un pachet minoritar, fie unul majoritar de actiuni. Cea mai serioasa oferta, de circa 10 milioane de euro, pe care am refuzat-o, a venit din partea unui competitor. In prezent, posibilitatea de a avea inca un actionar in firma ne deranjeaza", spune Augustin Russu, directorul general si unicul actionar al Baumix.

Compania a fost infiintata in 2004 de catre Augustin Russu, fostul director de vanzari al diviziei de adezivi a grupului german Henkel, unul din competitorii Baumix.

In 2006, Russu a intrat si in actionariatul Aquafin Romania, filiala locala a grupului german Schomburg, cu activitati in domeniul constructiilor. Proprietarul Baumix a renuntat anul trecut la participatia pe care o detinea in cadrul Aquafin.

"Participatia de 50% pe care o detineam a fost preluata de germani. In urma cedarii actiunilor mele de la Aquafin Romania am incasat cateva sute de mii de euro. Am decis sa renunt la parteneriatul respectiv pentru ca doresc sa ma concentrez doar pe businessul Baumix", afirma Russu.

Cifra de afaceri Baumix s-a majorat anual cu peste 40% incepand cu 2005. In 2008, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 10,8 milioane de euro, in crestere cu 44% fata de 2007.

2009 va fi primul an in care afacerile producatorului de materiale de constructii nu va inregistra un avans, reprezentantii companiei estimand o stagnare a businessului la nivelul lui 2008.

"Credem ca anul acesta vom reusi sa mentinem afacerile inregistrate anul trecut, de aproape 11 milioane de euro. Pentru 2010 estimam o stagnare a cifrei de afaceri la nivelul de anul acesta", spune Dana Manole, directorul economic al Baumix.

In primele noua luni ale anului, vanzarile Baumix au totalizat 33,5 milioane de lei (8 mil. euro), in crestere cu 5% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Totodata, reprezentantii companiei estimeaza ca profitul EBITDA sa creasca cu 36% in acest an, de la 2,7 de milioane de lei in 2008, la 3,7 milioane de lei.

"Ne asteptam la o crestere a cursului de schimb in ultima luna a anului, ceea ce va duce la un regres in ceea ce priveste profitul net. La fel s-a intamplat si anul trecut cand, din cauza deprecierii leului, am inregistrat pierderi", afirma Manole.

Compania a avut o pierdere neta de 300.000 de euro in 2008.

Baumix detine doua fabrici, una la Ploiesti, cu o capacitate de 7.000 de tone lunar si una la Gherla, in judetul Cluj, care in urma unui proces de retehnologizare a ajuns la inceputul acestui an la o capacitate de productie de aproximativ 28.000 de tone lunar.

Investitiile in modernizarea fabricii, inchiriata de Baumix de la Siegel Chemicals in 2007, au totalizat doua milioane de euro.

"In 2009 vom continua sa investim in retehnologizarea unitatilor de productie existente. Nu este oportun sa ne gandim acum la o noua fabrica, insa nu excludem varianta construirii unei noi unitati de productie daca piata o va cere la un moment dat", subliniaza directorul economic al Baumix.

Potrivit reprezentantilor Baumix, piata de adezivi si termosisteme va continua sa scada si in 2010, pe fondul blocarii marilor proiecte imobiliare si a ineficientii programului Prima Casa.

"Daca statul va investi in anvelopari si in proiecte noi, contractia pietei va fi de 10-12% in 2009, comparativ cu 2008. In caz contrar, scaderea pietei ar putea depasi 25%", afirma reprezentantii producatorului de materiale de constructii.

Piata de mortare s-a ridicat in 2008 la circa 350 de milioane de euro, reprezentantii companiei estimand o scadere cu 30% in 2009.

In ciuda declinului inregistrat de piata de profil, compania nu a redus preturile produselor. "In afara promotiilor pe care le-am facut, nu au existat reduceri de pret", mentioneaza reprezentantii Baumix.

Strategia pe termen scurt a companiei prevede realizarea trecerea pe profit in 2010. "In prezent, vrem sa ne constituim suficiente provizioane pentru a fi feriti de eventualele deprecieri ale monedei nationale. Consideram ca acest lucru este, deocamdata, mai important decat realizarea unui profit net", spune Manole.

Principalii competitori ai companiei Baumix sunt Henkel Romania, AdePlast si Baumit Romania.

wall-street - 2009

 

 

Cea mai incercata victima a crizei. Cine va trezi piata constructiilor, mall-urile sau autostrazile?

Piata constructiilor a fost cea mai afectata de criza, iar efectele inca se resimt. Chiar si dupa 5 ani, acest segment e printre ultimele care inca se mai zbat. Jucatorii nu vad premise de crestere, dar se uita catre portite luminoase, cum ar fi mall-urile sau reteaua de autostrazi promisa de premierul Victor Ponta.

Anul trecut, piata constructiilor s-a bazat aproape exclusiv pe renovari. Jucatorii nu-si puneau deloc sperante in imobiliare sau infrastructura, dupa cum ne spunea Augustin Russu, seful Baumix (devenit intre timp Patru Maini).

La nivelul segmentului rezidential, estimarile erau ca marile proiecte vor ramane in stand by pana in 2014, piata continuand sa scada si in 2013. Astfel ca schimbari majore nu s-au intamplat pe niciuna dintre aceste piete anul trecut.

Cum vor sta lucrurile anul acesta? La prima vedere, pare un an similar celui anterior, din cauza surselor de finantare inexistente, dar daca te gandesti mai bine, observi insule de unde ar putea veni cresterea.

2014, un an la fel de dificil la prima vedere

Din informatiile disponibile pana in acest moment, in 2013 piata constructiilor din Romania s-a pastrat la acelasi nivel cu cel din anul precedent, undeva in jur de 9 miliarde euro. In zona materialelor de constructii, o piata cu o valoare de 3,2 miliarde de euro, se apreciaza o diminuare de circa 2-3%, a declarat pentru DailyBusiness.ro Liviu Stoleru, directorul general al producatorului de caramizi Cemacon.

„Privind spre 2014, ne asteptam la un an la fel de dificil. Pentru deblocarea constructiilor este nevoie de investitii si, din pacate, nu cred ca vom vedea proiecte de infrastructura implementate. Pentru a atrage investititori este nevoie insa de un mediu politic si economic stabil si previzibil, astfel incat sa devenim atractivi, pentru ca potential de crestere exista", a precizat acesta.

In ceea ce priveste defalcarea lucrarilor de constructii pe elemente de structura, asa cum s-a vazut si in 2013, in primele 11 luni, constructiile noi au scazut cu 11% fata de 2012, in timp ce reparatiile capitale au crescut cu peste 32%.

„Cu siguranta acest trend se va mentine, pentru ca nu se intrevad proiecte mari pentru 2014. Sursa de finantare lipseste, atat pentru investitori, cat si pentru beneficiari", estimeaza Liviu Stoleru.

Prima frana: noile taxe si impozite

Chiar daca vor fi conditii de piata extrem de dure, iar cererea se va pastra mult sub nivelul ofertei, oficialul Cemacon se asteapta la cresteri ale preturilor, avand la baza costuri mai mari cu materiile prime si combustibilii, alaturi de noile impozite si taxe prevazute pentru anul acesta.

Astfel, cea mai mare provocare pentru toti jucatorii este pastrarea unui nivel decent de profitabilitate, in conditiile unei cereri scazute si unor presiuni semnificative din zona costurilor de productie.

"Daca e sa ma refer strict la piata materialelor de zidarie, se stie faptul ca exista o supracapacitate de productie, iar acest lucru determina jucatorii sa adopte strategii de compromis, adica preturi reduse. Anul acesta vor fi cresteri importante la nivelul costurilor pentru materiile prime si combustibili. In cazul Cemacon, estimam ca vor afecta costul de productie cu 6-7%. Un procent care ne va determina automat sa ajustam si noi nivelul preturilor in 2014", precizeaza Liviu Stoleru.

Solutiile Cemacon pentru a evita presiunea pe preturi au constat in investitia in cercetare si dezvoltare de noi produse. Insa acest lucru, impreuna cu presiunea venita din zona costurilor, ii obliga sa mentina nivelul ridicat al preturilor, cu riscul de a fi producatorul de blocuri ceramice cu cel mai mare pret de vanzare din piata.

Portite de iesire din blocaj

Pentru iesirea din blocaj este nevoie de implementarea mai multor masuri pentru crearea de sinergii astfel incat piata constructiilor sa-si reia cresterea.

Adica investitii in infrastructura, deblocarea finantarilor europene avand ca destinatie constructiile, sustinerea mediului privat, prin reducerea impozitelor si gasirea de solutii pentru stimularea initiativei private, exemplifica seful Cemacon.

Un aspect vital ramane totusi deblocarea creditarii, luand in calcul masurile luate de BNR de reducere a dobanzii de politica monetara.

„De asemenea, se pot debloca niste afaceri si lansa proiecte noi prin implementarea unui program de plata a datoriilor catre companiile de constructii, estimate la 1,8 miliard de euro", mentioneaza Liviu Stoleru.

Autostrazile si mall-urile, colace de salvare

In 2013, piata rezidentiala este cea care a sustinut vanzarile producatorilor de materiale de constructii. Pe acest segment se bazeaza si anul acesta companiile. Insa nu e suficient.

„Dezvoltatorii sunt la fel de rezervati, nu risca sa se implice in proiecte mari, din lipsa finantarii, dar si pentru ca nu au certitudinea valorificarii investitiilor. Totusi, se pare ca in 2014 au in plan cresterea numarului de proiecte mici si medii", spune Stoleru.

Intrebat care sunt cele mai importante proiecte care vor influenta piata constructiilor in acest an, acesta s-a gandit prima data la solutia de la stat, apoi la proiectele de mall-uri si cladiri de birouri:

„Cel mai mare proiect anuntat de stat, care ar avea un impact asupra pietei, este construirea intr-un mod accelerat a autostrazilor. In sectorul privat, se initiaza proiecte de spatii de birouri si centre comerciale, cu preponderenta in Capitala, dar si in orasele cu putere financiara, precum Cluj-Napoca, Timisoara, Arad, Brasov sau Iasi", a punctat oficialul Cemacon.

Semne bune: Relatia cu bancile se dezmorteste, cursul e stabil

Bancile reprezinta in continuare o sursa importanta de finantare in piata, chiar daca exista si alternative de obtinere de fonduri, accesand finantari nerambursabile sau prin diverse ajutoare din partea statului.

Din spusele lui Liviu Stoleru, bancile au devenit mai receptive, comparativ cu ultimii ani: „Orice producator care doreste sa se dezvolte, are nevoie de credite. Spre deosebire de perioada premergatoare crizei, bancile sunt mult mai prudente, mai ales ca discutam de expuneri importante. Din experienta noastra in relatia cu banca creditoare, pentru ca nu de mult am reusit sa semnam un acord de restructurare a pachetului de credite, am avut parte de un partener receptiv".

Potrivit acestuia, sunt doua aspecte importante: unul este ca afacerea sa ‚arate bine' si sa aiba perspective de dezvoltare astfel incat sa poata rambursa creditul si al doilea este increderea in viziunea managmentului si a actionarilor. Pentru cei care se dovedesc eligibili insa, conditiile de creditare sunt mai bune decat alta data, dobanzile fiind mai mici.

In ceea ce priveste cursul valutar, intrucat acesta nu a avut fluctuatii majore pe parcursul anului trecut, nu a influentat semnificativ piata de constructii. Pentru anul acesta se estimeaza un curs stabil, la nivelul din 2013. Asadar, o grija in minus pentru jucatori.

Totusi, intrebat cand sa ne asteptam la o revenire pe fagas pentru aceasta piata, seful Cemacon a ramas rezervat: "E greu de spus cand ne putem astepta la o crestere, neavand deocamdata premise de crestere".

Proiecte mari anuntate pentru 2014

La capitolul mall-uri, 2014 va sta mai prost decat 2013. Doar doua proiecte sunt anuntate a fi inaugurate in acest an, ambele dezvoltate de catre NEPI: Vulcan Value Center (35.000 mp inchiriabili) in Bucuresti si Shopping City Targu Jiu (27.000 mp inchiriabili) in Targu Jiu.

Pe piata birourilor, oferta de noi spatii previzionate a fi finalizate in acest an este estimata la 120.000 – 140.000 mp, potrivit Jones Lang LaSalle. Datorita volumului mare, anumite proiecte pot amana deschiderea pentru 2015.

Un sursa importanta de crestere pe piata constructiilor vine si din partea spatiilor industriale si logistice. Romania devine un important centru de productie, in special in domeniul industriei auto, astfel ca se previzioneaza o cerere crescuta pentru proiecte destinate acestui sector.

Trei proiecte importante sunt in constructie. Lear Corporation, companie cu o prezenta puternica in Romania, in localitatile Pitesti si Campulung, va prelua aproximativ 12.000 de mp in trimestrul 1 din 2014 in Solo Industrial Park din Letcani, in apropiere de Iasi, unde va produce scaune de autovehicule. Alti 25.000 de mp sunt in constructie in Ploiesti West Park si inca 7.200 mp in VGP Timisoara.

La capitolul autostrazi, situatia nu e atat de clara ca in celelalte parti. Desi premierul Victor Ponta a prezentat la sfarsitul anului trecut un plan maret de dezvoltare a retelei de autostrazi din Romania pana in 2018, lucrurile sunt in ceata deocamdata.

Daca e sa ne luam dupa spusele premierului, anual va fi alocata constructiei de autostrazi o suma cuprinsa intre 750 de milioane si un miliard de euro, Parlamentul si Guvernul urmand sa decida in fiecare an in ce directie aloca aceasta resursa.

"Prezint un proiect al USL, acela de a avea in mod realist o retea de autostrazi care sa fie construita, nu doar proiectata. Am stabilit anul 2018 ca orizont posibil de realizare a acestor autostrazi", a spus Ponta.

El le-a propus parlamentarilor USL sa faca un proiect de lege privind strategia de constructie a autostrazilor care sa fie votat de Parlament si care sa ramana ca obligatie pentru viitoarele Guverne sa continue proiectele incepute.

dailybusiness - 2014

 

 

Augustin Russu (Baumix): Iniţiativele private, cea mai bună soluţie pentru reabilitarea termică a locuinţelor

Aceasta este părerea lui Augustin Russu, directorul general şi proprietarul producătorului de materiale de construcţii termoizolante Baumix, care încurajează asociaţiile de proprietari să reabiliteze termic locuinţele pe cont propriu, având în vedere rezultatele destul de slabe ale programului până în acest moment, care a implicat nu numai costuri mai ridicate, ci şi un timp de aşteptare pe măsură. „Mai puţin de 30% dintre blocurile intrate în programul de reabilitare au fost predate, restul însă riscă să nu primească în următoarele 12 luni sau poate niciodată banii necesari acestui proces. În contextul în care veniturile populaţiei sunt în scădere, iar costurile pentru întreţinere cresc semnificativ, oamenii nu mai pot aştepta. Aşadar, este momentul ca asociaţiile de proprietari, prin iniţiative private, să coordoneze direct aceste proiecte, diminuând astfel timpul de aşteptare şi scăzând totodată costurile finale", a declarat acesta, într-un comunicat de presă. Situaţia la sfârşitul anului trecut arăta că, dintr-un total de 83.800 de blocuri care necesită lucrări de reabilitare termică, fuseseră realizate, la nivel naţional, numai 781.
Dacă printr-un prim program, de asemenea în vigoare, statul participa cu 50% din fonduri la lucrările de reabilitare, restul de bani provenind de la bugetele locale şi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, cu câte o participaţie de 30%, respectiv 20%, anul acesta a fost lansat un nou program menit să urgenteze lucrările de reabilitare. În cadrul acestuia, lucrările vor fi finanţate din resursele asociaţiei de locatari, care trebuie să asigure iniţial 10% din costuri, restul de 90% putând fi obţinute prin credite. Statul s-a angajat să garanteze, prin Fondul Naţional de Garantare, creditele necesare şi, de asemenea, să suporte dobânzile aferente. De asemenea, asociaţiile de locatari pot să ceară sprijin din partea autorităţii administraţiei publice locale, pe raza căreia este amplasat blocul de locuinţe, aceasta putând să asigure finanţarea a 30% din valoarea prevăzută în devizul general. Augustin Russu consideră însă că şi acest program se va derula cel mai probabil destul de dificil, din cauza formalităţilor. „Proiectul, lăudabil de altfel, este supus riscului unei derulări greoaie din cauza formalităţilor de îndeplinit în relaţia beneficiar-finanţator-garant-constructor. Aşadar, în prezent, soluţia nu poate fi decât cea a iniţiativelor private ale fiecărei asociaţii de proprietari", a afirmat Russu.

economistul.ro - 2010

 

 

Augustin Russu: Vânzările Baumix în Praktiker vor contribui cu 8% la cifra de afaceri în 2010

Baumix a semnat un contract pe termen nedeterminat cuPraktiker, prin care se asigură prezența produselor Baumix în toată rețeaua Praktiker, au anunţat joi reprezentanţii companiei.
„Ne așteptăm ca valoarea vânzărilor Baumix în Praktiker să contribuie cu 8% la cifra de afaceri a companiei în 2010", a declarat Augustin Russu, director general Baumix.

Printre produsele prezente în Praktiker se numără Gama Primus (sistem placări, finisare pereți, termosistem) și Gama National (private label pentru Praktiker).

Baumix este un producător de materiale de construcţii, prezent pe piaţa din România din 2003. Compania are la ora actuală două capacităţi de producţie, în Ploieşti şi Gherla, Cluj, cu o capacitate de 35.000 tone lunar

money.ro - 2010

 

 

Intervenţia statului ar opri contracţia pieţei de materiale de construcţii la 10%

Dacă statul nu va investi în anvelopări şi proiecte noi, scăderea va depăşi 25% în 2010
În al doilea semestru din 2009 piaţa se va prăbuşi cu 40%

Piaţa materialelor de construcţie îşi va continua declinul şi anul viitor, după scăderea de aproximativ 30% pe care o va înregistra anul acesta, potrivit reprezentanţilor producătorului de materiale de construcţii Baumix.

Anul viitor se va ajunge la nivelul din 2006

"Evoluţia din 2010 depinde în mare parte de acţiunile întreprinse de stat. Dacă statul va investi în anvelopări şi proiecte noi, contracţia va fi de minimum 10% faţă de 2009. În caz contrar, această contracţie va depăşi 25%", a declarat Augustin Russu, directorul general al Baumix, într-o conferinţă de presă. În plus, acesta a mai afirmat că anul viitor se va ajunge la nivelul din 2006.
Apoi, având în vedere faptul că marile proiecte imobiliare şi programele de anvelopări şi cele de tipul "Prima Casă" nu au funcţionat la parametrii proiectaţi, prima parte din 2010 va fi destul de dificilă. Evoluţia pieţei se reflectă şi în preţuri, care s-au diminuat cu 20% faţă de preţul mediu de vânzare din 2008, potrivit producătorului de materiale de construcţie.

În S1, piaţa a fost susţinută de renovări

În primele 6 luni ale anului, piaţa materialelor de construcţii a înregistrat o scădere de 20%, aceasta fiind susţinută de renovări, iar pentru al doilea semestru din acest an, Baumix estimează o prăbuşire de 40%.
"Segmentul placărilor ceramice a înregistrat un regres mai mare decât piaţa per ansamblu, în timp ce contracţia pieţei de finisaje nu a depăşit 30% în prima parte a lui 2009. Pentru piaţa de structură (materiale grosiere), scăderea a atins 50%, acest declin fiind justificat de faptul că proiectele noi au involuat puternic", a explicat oficialul Baumix.
În plus, "anul acesta au intrat pe piaţă jucători noi care şi-au ales ca mod de diferenţiere practicarea preţurilor de dumping şi promovarea produselor cu cerere ridicată. Aceşti jucători au coborât foarte mult preţurile încă din prima parte a anului", a mai spus Augustin Russu. Preţurile materialelor de construcţie au scăzut anul acesta cu circa 20%.

Vânzările Baumix au avansat cu 5% în T3, la 33,5 mil. euro

Pe o piaţă în scădere, producătorul autohton de materiale de construcţii Baumix a înregistrat în primele 9 luni ale anului vânzări de 33,5 mil. lei, în creştere cu 5% comparativ cu perioada similară din 2008, estimând ca până la sfârşitul lui 2009 să înregistreze o creştere cu 36% a EBITDA, de la 2,7 mil. lei în 2008, la 3,7 mil. lei în 2009.
"Vânzările din 2009 vor rămâne la nivelul celor din 2008 (de 39,8 mil. lei, n.r.), acest lucru fiind datorat în special politicilor de preţ şi promoţiilor derulate de concurenţă, care în anumite situaţii s-au apropiat chiar de dumping", a precizat Augustin Russu.
Totodată, directorul economic al companiei, Dana Manole, a afirmat că Baumix îşi propune în 2010 menţinerea cifrei de afaceri la nivelul din acest an. Ea a adăugat că producătorul de materiale de construcţii vrea să treacă pe profit, după ce în 2008 a avut pierderi de 1,4 mil. lei, câştigul urmând, însă, să fie influenţat de anumite costuri, precum cele generate de constituirea de provizioane, necesare pentru eventualele fluctuaţii valutare.
În plus, producătorul nu are în plan pentru următorul an investiţii majore, acestea fiind doar cele pentru retehnologizare şi modernizare.

CurierulNarional - 2009

 

 

Augustin Russu, Baumix: Tinerii ar trebui să riște mai mult la 20 – 30 de ani

La 20 - 30 de ani probabil că ar trebui să riști mai mult, să încerci cât mai multe domenii de investiții pentru a descoperi, la fel ca în cazul materiilor de la școală, care sunt domeniile în care poți să excelezi, dar mai ales în care îți face plăcere să lucrezi. După 40 de ani, cred că experiența te îndreaptă spre investiții mult mai așezate, care asigură un nivel de profitabilitate constant.
Russu consideră că domenii precum cel al telecomunicațiilor și cel energetic sunt fără îndoială cele care vor atrage cele mai mari investiții și în anii următori, dar crede că un antreprenor bun poate descoperi potențialul de creștere în orice alt domeniu, mai ales că momentele post-criză nasc întotdeauna proiecte îndrăznețe, care se bucură de succes.
În ceea ce privește anul în curs, antreprenorul este de părere că 2013 va fi, totodată, un an al serviciilor pe piețe care de obicei sunt focusate pe produs, inclusiv cea a materialelor de construcții. "Spre exemplu, noi vom continua investițiile în showroom-urile proprii de prezentare, unde oferim consultanță specializată, activitate care până în prezent era oferită mai ales în magazinele de bricolaj.", spune acesta pentru Forbes România.
Pentru Russu, lecția cea mai importantă învățată în cei peste 8 ani de antreprenoriat a fost că cea mai eficientă dezvoltare este cea pas cu pas, în care încerci să anticipezi evoluția pieței pe baza experienţei, a cercetării permanente a domeniului și a previziunilor macroeconomice la nivel internațional.
Mai mult, antreprenorul susține că piaţa materialelor de construcții a fost extrem de afectată de criză, însă câțiva din pașii care l-au ajutat să reducă din impact au ținut de strategii adoptate încă înainte de debutul ei, din 2006, când, spre exemplu, a lansat gama Primus, adresată meșterilor. Și asta pentru că în criză, singurul segment care a avut o evoluție pozitivă a fost cel al renovărilor, iar focusul spre magazinele de bricolaj a ajutat Baumix să-și mențină poziţia pe piață.
Un alt sfat pe care Russu îl dă antreprenorilor ar fi ca aceștia să caute specializarea și să nu se mai focuseze pe volum, ci în primul rând pe profitabilitate. De asemenea, este important să nu cedeze tentației de a se diferenția exclusiv prin preț, mai ales în defavoarea calității. Un astfel de pas pe termen lung duce la pierderea încrederii clienților și aduce deservicii întregii piețe pe care un antreprenor activează.
Iar cei care vor să facă bani în această perioadă ar trebuie să caute soluții cât mai simple pentru a răspunde rapid provocărilor și pentru a implementa business-uri cât mai flexibile, care să se adapteze din mers schimbărilor. "De multe ori, experiența a arătat că business-urile locale, extrem de flexibile, au avut capacitatea de a răspunde mult mai rapid schimbărilor de pe piață decât marile corporații.", adaugă Russu.
Ce ați face cu 10.000 de euro, dacă ar fi singurii dvs. bani?
Probabil că aș căuta și alte surse de investiții, pentru a mări acest capital pentru începerea afacerii. Aș investi în domenii de bază, care vor avea întotdeauna căutare, precum agricultură, tehnologie, chiar și construcții din nou. România este mult în urma altor țări ca pondere a locuințelor noi și ca nivel al infrastructurii, așa că potențialul este unul imens pe această piață în continuare, dacă găsești nișele

Forbes - 2013