Calin Rangu - ASF

Calin Rangu

Calin Rangu este absolvent al Facultatii Inginerie, Electrotehnica si Telecomunicatii din cadrul Universitatii din Bucuresti. Si-a inceput cariera ca manager de comunicatii in cadrul Bancii Nationale din Romania, iar apoi a fost

promovat pe rand ca IT director si head of department. Urmatorul pas in cariera lui Calin Rangu, a fost ales de compania Agricola Bank, ca IT Director, iar apoi de cei de la Raiffensen Bank, unde a fost angajat timp de sase ani. A plecat de la Raiffensen Bank pentru a a se concentra pe segmentul de servicii, consultanta si software, fiind desemnat de grupul austriac Raiffensen Informatik ca director executiv al IIRUC Romania. In prezent Calin Rangu, este director adjunct al Autoritatea de Supraveghere Financiara.

 

Articole din presa:

 

IIruc Service: Cifra de afaceri mai mare cu 45% in 2009

IIruc Service, furnizor de servicii informatice, parte a grupului IT austriac Raiffeisen Informatik a anuntat pentru anul 2009 o crestere cu 45% a cifrei de afaceri fata de 2008, la 11,25 milioane de euro, estimarea anterioara a companiei fiind de 10 milioane de euro.
"Multe companii au ales sa eficientizeze costurile interne prin externalizarea serviciilor de IT si service, ceea ce a dus la o crestere pe acest segment pentru IIruc Service", a spus Calin Rangu, CEO Iiruc Service si VP al Raiffeisen Informatik.
"In plus am castigat o serie de noi proiecte in domeniul privat si de stat, precum si un cont important in Ucraina, ceea ce ne-a ajutat sa depasim estimarile financiare initiale si sa crestem veniturile cu circa 45% anul trecut. Pentru 2010 estimam o crestere de 40% a cifrei de afaceri din proiecte in sectorul privat si licitatii de stat", a mai completat acesta, precizand ca printre cele mai importante proiecte realizate anul trecut se numara oferirea de solutii IT integrate pentru noua fabrica Pepsi Americas, Raiffeisen Bank, AVAL Bank Ucraina, Claim Expert , Asirom si Omniasig.
In prezent compania are un numar de 320 de angajati, mai mic cu 30 fata de anul trecut, si areduc costurile cu 65.000 de euro pe luna, prin impunerea unui system de obiective angajatilor si externalizarea departamentului de relatii publice.

Businessmagazine - 2010

 

 

Cum să te muţi în nori, dar fără să pleci de pe pământ

Despre cloud computing se spune că ar fi viitorul tehnologiei. De câţiva ani un subiect fierbinte de discuţie peste tot în lume şi totodată un fenomen despre care Gartner spunea la un moment dat că este un adevărat salt evolutiv şi o schimbare de paradigmă pentru întreaga industrie IT, tehnologia cloud a început deja să schimbe modul cum companiile folosesc tehnologia pentru a-şi optimiza afacerile şi diminua cheltuielile, inclusiv în România. Din ce în ce mai multe companii locale iau în calcul sau chiar s-au mutat deja "în nori", iar puţinii specialişti din domeniu spun că serviciile de acest gen vor fi tot mai folosite în următorii ani. Cum arată, cât de mare este şi ce perspective de dezvoltare are piaţa de cloud computing din România?
Înainte de toate, trebuie spus ce înseamnă mai exact cloud computingul. Definiţia ca la carte a conceptului spune că este vorba despre o colecţie de resurse, fie ele componente hardware, aplicaţii software sau servicii IT, distribuită utilizatorilor, de regulă prin internet, fără ca aceştia să ştie unde se află sau ce cuprinde întreaga infrastructură din spate, clădită pe baza unei reţele complexe de servere de unde toate resursele menţionate sunt livrate ca servicii, adesea în schimbul unui abonament lunar.
Pare complicat, dar în realitate este cât se poate de simplu. Cel mai probabil, oricine foloseşte un calculator conectat la internet a avut până acum de-a face cu cloud computingul fără să ştie în mod neapărat că aşa se numeşte ceea ce foloseşte. Gmail, de pildă, sau orice alt serviciu de e-mail este unul de tip cloud - informaţiile, documentele sau fotografiile din mail-uri, accesibile oricând şi de pe orice dispozitiv, sunt stocate pe servere despre care destinatarul nu ştie nici unde sunt şi nici cât de mari sunt sau cât curent consumă. La fel se întămplă şi cu Facebook, unde majoritatea dintre noi păstrăm poze, fără să ne dăm seama că respectivele imagini se află în cloud, pe un server de undeva din SUA. Sub umbrela cloud computingului intră, aşadar, majoritatea serviciilor pe care consumatorii din mediul rezidenţial le folosesc zi de zi cănd intră pe internet. În mediul de business, în schimb, cloud computingul capătă cu totul alte valenţe, însă conceptul de bază şi principiul de funcţionare este acelaşi. Aici, într-un sens mai larg, „întreg spectrul de soluţii de tip e-business, practic totalitatea soluţiilor software pentru afaceri, conectate şi integrate cu infrastructura IT, poate fi considerat potenţială piaţă de cloud", este de părere Teodor Blidăruş, managing partner al Softelligence.
Ca business, cloudul rezidenţial este rareori monetizat, aceste servicii fiind de regulă gratuite pentru consumatori şi susţinute prin veniturile din publicitate sau din alte surse ale furnizorului. Cel de business însă generează afaceri deloc neglijabile, de 111 miliarde de dolari la nivel mondial anul trecut, potrivit calculelor companiei de cercetare Gartner, cifră care, conform previziunilor, va urca la 131 de miliarde de dolari în 2013 şi aproape 150 de miliarde de dolari anul viitor. Mai mult, întreaga industrie va ajunge în 2020 la o valoare de peste 241 de miliarde de dolari, spun analiştii Gartner.
În Romănia, cum cloud computingul a început să intre în lumina reflectoarelor în urmă cu doar trei ani, nu există nici foarte multe studii cu privire la valoarea pieţei şi nici alte date concrete. Se face adesea confuzie între cloudul public, o resursă comună precum un data center şi serviciile aferente oferite de un furnizor mai multor companii, şi cloudul privat, construit şi gestionat la nivel intern de o singură companie, sau între cloudul privat şi virtualizare, ceea ce duce la valori destul de incerte, după cum evidenţiază Alexandru Molodoi, directorul de tehnologie al Gecad Net.
Compania de cercetare de piaţă IDC vorbeşte de o cifră de 15 milioane de dolari (10,8 milioane de euro) în 2011, în timp ce datele pentru anul trecut nu sunt încă disponibile, deşi mai mulţi jucători din piaţă estimează o creştere cu cel puţin 50%. „Serviciile IT legate de conceptul de cloud computing vor depăşi 40 de milioane de euro anul acesta„, oferă Eugen Schwab-Chesaru, managing directorul pentru Europa de Est al companiei de consultanţă Pierre Audoin Consultants (PAC), o estimare a veniturilor pe plan local atât din cloudul public, din serviciile de consultanţă, integrare şi training din jurul celui privat, cât şi din cloudul privat găzduit şi gestionat extern. Chiar dacă termenul de cloud nu mai este străin multor utilizatori de IT de la noi, observă Chesaru, veniturile generate de aceste servicii rămân la niveluri încă destul de joase prin comparaţie cu performanţa altor ţări din regiune, mult mai avansate din acest punct de vedere. „Cred însă că până în 2017, suma tuturor acestor servicii va depăşi 150 de milioane de euro, în condiţiile în care şi instituţii şi organisme publice vor înţelege şi decide adoptarea unor astfel de concepte", mai spune executivul PAC.
În Europa cifrele arată cu totul altfel. „Doar serviciile de virtualizare, practic cloud computing în sensul pur, însemnau în 2011 o piaţă de 3,5 miliarde de euro pentru produsele software şi alte 1,1 miliarde de euro pentru zona de hardware„, confirmă Bogdan Padiu, directorul executiv al TeamNet International, companie autohtonă care oferă servicii de cloud computing prin divizia Ymens care a înghiţit anul trecut investiţii de un milion de euro, sumă planificată şi pentru 2013, şi care numără în prezent peste 10.000 de utilizatori ai platformei de profil. Tot el citează o serie de estimări care spun că piaţa europeană de asemenea servicii va urca la 11 miliarde de euro anul viitor, o creştere importantă care nu mai poate fi ignorată de niciunul dintre jucătorii din domeniul tehnologiei. Mai mult, „cloud computingul ar putea genera, dacă UE adoptă măsurile necesare pentru piaţa digitală unică unde există 500 de milioane de posibili clienţi, o creştere a PIB-ului cu 4% până în 2020".
Pentru Europa de Est, Răzvan Stoica, directorul executiv al furnizorului de telecomunicaţii bazate pe infrastructură GTS Telecom care oferă la nivel de grup servicii de cloud computing unui număr de peste 200 de companii din regiune, citează studii Gartner care evaluează piaţa de profil la 580 de milioane de dolari anul acesta, cu o creştere anuală medie de 20% până în 2016.
„Cloud computingul în România nu este deocamdată un business nici foarte mare şi nici foarte profitabil. Se face mult tam-tam pe marginea acestui subiect, dar realitatea este că multe companii nu ştiu încă ce este acest concept şi ce pot face cu o soluţie de tip cloud„, observă Paul Roman, directorul general al companiei Pras Consulting, furnizor de servicii IT între care şi cele de tip cloud. În ansamblu, avantajele serviciilor IT în cloud sunt accesibilitatea, de oriunde şi de pe orice dispozitiv, disponibilitatea ridicată, scalabilitatea, costurile reduse de implementare şi investiţiile ulterioare de asemenea mici.
Pentru companiile mari, cloud computingul sau, altfel spus, construirea unei infrastructuri de hardware şi software accesibile tuturor angajaţilor nu doar de pe computerele din birou, dar şi prin dispozitivele mobile, poate însemna, dincolo de investiţia iniţială, o reducere pe termen lung a costurilor, optimizarea operaţiunilor şi creşterea productivităţii angajaţilor, mai ales din departamentul IT, care pot astfel administra şi adapta mai bine resursele folosite. Pentru companiile mici însă, cloud computingul înseamnă acces cu costuri mici la această infrastructură pe care altfel foarte multe dintre ele nu şi-ar fi permis să o construiască din cauza investiţiei iniţiale ridicate sau, dacă ar fi făcut-o, ar fi fost la un nivel mai redus. Cu alte cuvinte, o firmă cu cinci angajaţi are prin cloud acces la servere, la suite de aplicaţii de business sau alte soluţii de videoconferinţă, de pildă, pentru tarife care pornesc de la câţiva euro per utilizator, abonament lunar care asigură nu doar serviciile în sine, dar şi mentenaţa reţelei, suportul în caz că apar probleme şi alte servicii conexe care ţin de departamentul IT, de regulă absent în cazul acestor companii mici.
Revenind la definiţia ca la carte, cloud computingul are trei componente: aplicaţii software oferite ca servicii, software-as-a-service sau SaaS în terminologia de specialitate, unul dintre cele mai bune exemple fiind soluţia Office 365 a Microsoft, platforme oferite ca serviciu (PaaS) şi, nu în ultimul rând, infrastructura, tot ca serviciu (IaaS). Cel mai des întâlnite servicii în cloud sunt cele de tip SaaS. „Există deja destule companii furnizoare de servicii IT care au evoluat rapid către servicii legate de cloud„, observă Eugen Schwab-Chesaru de la PAC, ceea ce până în urmă cu doi-trei ani lipsea apoape complet din peisajul economic românesc. Dincolo de nume consacrate precum Microsoft sau IBM, care oferă soluţii de tip cloud computing, în competiţie au intrat inclusiv companii româneşti precum Gecad Net, TeamNet International prin divizia Ymens, Siveco, TotalSoft, Bitdefender, Zitec, Softelligence sau Pras Consulting. De fapt, mai toate marile companii din domeniul IT oferă într-o formă sau alta şi servicii care pot intra sub umbrela cloudului.
Oferta pare să fie totuşi prea bogată raportată la cerere. În România, doar câteva mii de companii folosesc acum astfel de soluţii. Aproximativ 3% dintre afacerile de pe plan local vor utiliza cloudul public anul acesta, 21% vor combina cloudul public cu cel privat, 28% îl vor folosi doar pe cel privat, iar 48% nu intenţionează să folosească deloc acest tip de soluţie, potrivit lui Călin Rangu, directorul executiv al CIO Council, care citează studiul Cloud Adoption 2012 comandat companiei de cercetare Consult Blue. Acelaşi studiu spune că firmele cu apetenţă la cloud au în general sub 500 de angajaţi, pe când corporaţiile au politici proprii în funcţie de grupurile internaţionale din care fac parte sau de industria în care activează.
O altă cercetare realizată de astă dată de compania britanică de cercetare Ipsos Mori pentru Microsoft la nivel european, în luna februarie a acestui an, pe un eşantion de 6.800 de angajaţi din companii mari sau firme cu mai puţin de 25 de angajaţi din 23 de ţări, dintre care 200 din România, relevă că 55% dintre respondenţi conduc sau lucrează în companii care folosesc cloud computing. La aceeaşi concluzie a ajuns şi studiul CIO Council, cu acelaşi procent de 55% dintre companii care folosesc cloudul public sau privat, ceea ce arată că tehnologia a ajuns şi în România la punctul de unde întoarcerea nu mai este posibilă.
Nivelul este totuşi scăzut raportat la Europa de Est, unde gradul mediu de penetrare este de 65%, cu vârfuri precum Ucraina (85%) sau Cehia (75%), însă este peste majoritatea ţărilor vest-europene, unde penetrarea medie este de 45% şi doar patru ţări (Belgia, Franţa, Spania şi Elveţia) depăşesc 55%. „Există o corelaţie între gradul de dezvoltare din punct de vedere al tehnologiei cu apetenţa spre cloud„, punctează Gabriela Matei, cloud director în cadrul Microsoft România. Concret, explică ea, ţările vestice au adoptat mai puţin cloudul pentru că acolo există deja o infrastructură IT foarte bine pusă la punct care probabil că încă nu trebuie înlocuită. În schimb, în ţările în curs de dezvoltare, acolo unde infrastructura IT nu exista sau era mai slabă, s-a putut face direct trecerea către cloud.
„Apoi mai există o corelaţie şi între perspectivele cu privire la situaţia financiară şi înclinaţia spre tehnologie şi spre soluţiile de cloud computing„, mai spune Gabriela Matei. Din Europa Centrală şi de Est, arată studiul Ipsos Mori, aproximativ 30% dintre respondenţi consideră că situaţia financiară a organizaţiei pe care o conduc sau unde lucrează se va îmbunătăţi, o treime mizează că va rămâne la fel şi 15% cred că se va înrăutăţi. Dintre respondenţii din România, 48% cred că situaţia financiară din următorul an se va îmbunătăţi, o viziune dintre cele mai optimiste din regiune unde, din rândul celor cu aşteptări pozitive, un sfert cred că organizaţia va face investiţii în tehnologie pentru a reduce costurile şi pentru a eficientiza procesele de business şi productivitatea angajaţilor. Dintre cei care consideră că situaţia financiară va rămâne la fel sau se va înrăutăţi, doar 12% cred că vor fi făcute asemenea investiţii în următorul an.
În România, din rândul respondenţilor care previzionează o îmbunătăţire a situaţiei financiare a companiei, 42% cred că în următorul an vor fi lansate noi produse sau servicii, 36% prevăd extinderea companiei pe noi sectoare de piaţă, 29% cred că vor fi făcute investiţii în tehnologie, iar doar câte 10% consideră că vor fi făcute angajări şi compania se va extinde la nivel regional. „În tot cazul, în medie puţin sub 72% dintre respondenţii din companiile din Europa Centrală şi de Est care au participat la studiu consideră IT-ul ca având un rol critic în dezvoltarea organizaţiei, pondere care în România este în medie de aproape 82%„, punctează cloud directorul Microsoft România.
Perspectivele pentru următoarea perioadă în ce priveşte migrarea către cloud pe plan local sunt destul de îm-bucurătoare. Există o asemănare între dezvoltarea actuală a tehnologiilor cloud şi cea a electricităţii la începutul secolului 20, scrie în studiul realizat de Consult Blue pentru CIO Council. La început, electricitatea era un avantaj competitiv şi fiecare companie încerca să îşi genereze electricitatea necesară şi să adapteze cât mai multe utilaje pentru a folosi „noua forţă motrică„. Odată cu avansul tehnologiei, a devenit mult mai eficient pentru aproape toate companiile să folosească electricitatea livrată de un furnizor specializat prin intermediul reţelei. În IT, se arată în studiu, suntem încă în stadiul în care companiile descoperă avantajele „electricităţii„: 45% îşi implementează propriul cloud.
„Doar 10% au înţeles că infrastructura IT este o marfă care se poate cumpăra vrac de la cel mai ieftin furnizor„, mai scrie în Cloud Adoption 2012. Aproape un sfert dintre cei care nu folosesc astăzi cloudul au în plan să implementeze o asemenea soluţie în următorul an, potrivit CIO Council, iar 15% desfăşoară proiecte pilot sau testează cloudul pentru a vedea cum îi ajută. Mai mult, 38% dintre respondenţii la studiul Ipsos Mori pentru Microsoft susţin că au în plan pentru următorul an să cheltuiască mai mult pentru servicii în cloud. Procentul este printre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est unde, în cea mai mare parte a ţărilor, sub un sfert dintre companii iau în calcul investiţii mai mari în cloud pentru următoarele 12 luni. Pe termen mai lung, „cred că ponderea companiilor care vor folosi în mod constant soluţii de cloud, fie el privat sau public, nu va depăşi 10-12% din firmele din România, cu cel puţin doi angajaţi, în următorii cinci ani„, estimează Eugen Schwab-Chesaru.
Cel mai mult de câştigat de pe urma acestei tehnologii au companiile mici şi mijlocii, spun toţi specialiştii din domeniu, mai ales că în cazul lor este lipsit de sens şi de fezabilitate să se investească în echipamente, aplicaţii software şi specialişti IT scumpi pentru a putea folosi o infrastructură oferită altfel la costuri mai mici în cloud. Firmele mari, în schimb, vor adopta mai degrabă cloudul pentru servicii uzuale, considerate comodităţi, iar zonele de diferenţiere şi specialiştii IT cu cunoştinţe de business vor rămâne la nivel intern, este de părere Călin Rangu de la CIO Council. Între aceste extreme unde „se simte o efervescenţă mai mare„, după spusele reprezentantului PAC, nu este vizibilă o soluţie detaşată. Din raţiuni proprii, unele dintre firmele medii aleg cloud public, altele pe cel privat, deşi în cazul primului reducerea de costuri faţă de acesta din urmă pot ajunge chiar şi la 40-50% după calculele Gabrielei Matei, cloud directorul Microsoft. Aici pare să fie însă cel mai mult loc de creştere, fapt care justifică interesul furnizorilor din domeniu către acest segment.
„Companiile trebuie ajutate să înţeleagă cloudul ca un instrument IT eficient în atingerea obiectivelor de business„, spune Bogdan Balaci, directorul executiv al Ymens, platformă „în nori„ care cuprinde de la soluţii de facturare, de gestionare a documentelor sau monitorizare a flotei auto prin GPS până la soluţii complexe de tip CRM şi ERP, care acoperă procesele esenţiale dintr-o organizaţie. „Ymens s-a concentrat pe companiile mici şi mijlocii care pot astfel să-şi personalizeze soluţiile IT folosite„, completează Bogdan Padiu, executivul companiei TeamNet din care face parte divizia Ymens.
Mai mult, şi „sectorul public s-ar potrivi perfect cu cloudul, dacă ar avea o strategie în acest sens. Reducerile de costuri şi eliminarea risipei din bani publici ar fi semnificative„, mai spune executivul CIO Council, cu argumentul că astfel ar creşte disponibilitatea serviciilor furnizate atât intern pentru activitatea proprie a sistemului public, cât şi la nivelul serviciilor către cetăţeni. „Statul ar trebui să aibă o viziune şi strategie în acest sens, dar nu doar pe hârtie, ci reală, reflectată în proiecte executate„, mai spune el, însă în IT deciziile se iau adesea în funcţie de preţ, concept aplicat defectuos. Licitaţiile ar trebui să ia în calcul nu doar costul iniţial de achiziţie, ci şi cheltuielile cu utilizarea soluţiei IT pe perioada de viaţă a acesteia sau cel puţin pe trei ani. „Aşa s-ar vedea imediat eficienţa cloudului pentru sectorul public„, punctează Rangu.
Cel mai amplu proiect în cloud pentru sectorul public este cel dezvoltat de Siveco pentru Ministerul Educaţiei, ADLIC pentru admiterea în licee. În fiecare an, peste 200.000 de elevi completează fişele cu opţiuni pentru liceu, iar în ziua publicării rezultatelor portalul este accesat de peste 24 de milioane de oameni, lucru posibil prin intermediul platformei cloud. Din 2011, portalul pentru admiterea în licee foloseşte platforma de cloud computing Microsoft Windows Azure pentru publicarea informaţiilor pe internet.
Din punct de vedere al investiţiilor, „bugetele companiilor locale pentru soluţii de cloud sunt încă mici, există mai degrabă o piaţă pentru proiecte pilot, teste care au scopul de a deschide apetitul şi creşte încrederea pentru paşii următori„, observă Eugen Schwab-Chesaru de la PAC. În mod evident, investiţia în cloud computing diferă foarte mult în funcţie de variabile precum tipul de soluţie, dacă este într-un cloud public sau privat, dar şi de caracteristicile companiei sau de necesităţile din punct de vedere al aplicaţiilor şi infrastructurii contractate drept serviciu.
„Un IMM poate investi cam 50 de euro pe lună per utilizator pentru soluţii de cloud public, pe când o corporaţie investeşte peste 300.000 de euro pentru un cloud privat în cadrul unui singur proiect„, apreciază Alexandru Molodoi, directorul de tehnologie al Gecad Net, companie care oferă soluţii de cloud public, privat şi hibrid, integrând soluţii de business precum Office 365 de la Microsoft, dar şi o platformă hardware şi software pe nume SystemV pentru companii mici şi mijlocii.
Prin Office 365, Microsoft oferă servicii de cloud computing la preţuri care pornesc chiar şi de la 1,6 euro pe lună pentru fiecare angajat şi care pot ajunge la 21 de euro, în funcţie de pachetul ales. Dacă soluţiile sunt însă mai complexe, 50 de euro se pot dovedi insuficienţi pentru un utilizator pe lună. Astfel, o companie medie poate cheltui câteva mii de euro pe lună pentru asemenea servicii, dar la fel de bine „bugetele pot ajunge până la peste 10.000 de euro pe lună", susţine Răzvan Stoica, CEO-ul GTS Telecom.
Migrarea în cloud nu trebuie judecată însă strict din prisma acestui cost. Dincolo de cheltuiala lunară, trebuie luată în calcul economia unei companii pe termen mediu şi lung, întrucât abonamentul cumulat pe tot acest interval este de regulă cu câteva zeci de procente mai mic decât dacă aceleaşi servicii ar fi fost contractate în afara cloudului, fără a pune la socoteală şi angajaţii necesari, cele asociate mediului de găzduire al serverelor sau costurile care ar putea apărea cu mentenanţa şi reparaţiile infrastructurii IT, punctează Stoica. În ţările Uniunii Europene, 81% dintre companiile care folosesc cloud computingul au redus costurile cu până la 20%, iar 41% au crescut productivitatea odată cu migrarea în nori, spune Bogdan Balaci, executivul Ymens. „Serviciile în cloud răspund cerinţelor tot mai numeroase legate de costuri reduse, apărute în condiţii de austeritate a bugetelor„, spune Ştefăniţă Ghiţă, director dezvoltare Siveco Applications, divizia companiei care oferă servicii în cloud.
Apoi, tot în favoarea şi, într-un fel, totodată şi în defavoarea, cloudului mai este încă un argument destul de important, anume securitatea. Majoritatea companiilor sunt îngrijorate de securitatea şi confidenţialitatea datelor; unele studii relevă că acest aspect este printre primele motive pentru care companiile aleg cloudul, altele relevă că tocmai acelaşi motiv explică reticenţa către tehnologia cu pricina. „Este mult mai probabil ca un angajat din propriul departament IT al companiei să fure date sensibile şi să plece cu ele decât ca acele date să se piardă în cloud„, susţine însă Paul Roman, directorul general al Pras Consulting, companie responsabilă de cea mai mare implementare de cloud de pe plan local, în parteneriat cu Microsoft. Şi Chesaru confirmă acelaşi lucru, că stocarea documentelor confidenţiale în cloud este mai sigură decât păstrarea aceloraşi date intern. În foarte puţine cazuri capacităţile de stocare interne sunt cu adevărat securizate corespunzător, în special din lipsa unor standarde şi proceduri care necesită cheltuieli mari şi pe care care companiile IT, spre deosebire de afaceri cu alt obiect de activitate, le pot face în perspectiva amortizării printr-un număr mai mare de clienţi. „Să nu uităm că peste 70-80% din incidentele de securitate şi fraude sunt produse intern, nu extern", întăreşte Călin Rangu de la CIO Council ideea.
Bilanţul economiei cloud arată că există mai multe argumente pro decât contra şi că, urmând tendinţele mondiale, tehnologia va fi din ce în ce mai folosită şi în România. Chiar dacă se spune că aici migrarea către cloud va fi mai lentă, direcţia pare totuşi inevitabilă, mai ales că unele voci spun că tehnologia va ajunge la fel de comună precum telecomunicaţiile sau, de ce nu, chiar electricitatea.

Businessmagazine - 2013

 

 

Iiruc Service: Cifra de afaceri de 4,7 mil. de euro in primul semestru din 2009

Iiruc Service, companie ce are ca domeniu de activitate integrarea de servicii IT a anuntat pentru primele sase luni ale acestui an o cifra de afaceri de 4,7 milioane de euro, in crestere cu 84% fata de primul semestru al lui 2008.
Pentru intregul an, compania estimeaza o cifra de afaceri de 10 milioane de euro, mai mare cu aproximativ doua milioane de euro decat cea de anul trecut.
Din totalul cifrei de afaceri inregistrate in primele sase luni ale lui 2009, trei milioane au fost obtinute de pe urma zonei de IT, in timp ce restul de doua milioane au fost obtinute din retail. "Ambele arii de business unde activam au fost afectate de criza", a spus Calin Rangu, CEO in cadrul Iiruc Service. "Retail-ul in special", a completat acesta adaugand ca pe partea de IT compania a inregistrat cresteri si datorita faptului ca a avut mai putine contracte.
In prezentcompania are parteneriate cu IBM, Dell Xerox, Epson, AVIRA Wallettex, Todos si a incheiat contracte cu ANAF, VIG, Aval Raiffeisen Bank Ukraine, Flamingo Computers, Posta Romana, Raiffeisen Bank Romania. "Iar, in curand, vom semna un contract si cu Fujitsu", a specificat Rangu.
Compania are un numar de peste 25.000 de clienti si peste 70.000 de echipamente in functiune, 300 de angajati, 47 de magazine, 50 de laboratoare de service si un centru national de training. De asemenea, in Romania se gaseste si un centru de competenta pentru Europa de Est.

BusinessMagazine - 2009

 

 

Rangu, CIO Council: Degeaba facem site-uri frumoase pentru instituţiile publice dacă datele nu sunt centralizate corect

Numeroasele proiecte de informatizare derulate independent de diferite instituţii ale statului vor ajunge la un moment dat să genereze mai degrabă un haos decât o eficientizare şi debirocratizare a administraţiei câtă vreme de la nivel central nu sunt stabilite reguli şi principii care să guverneze aceste achi­ziţii, a declarat în cadrul emisiunii ZF Live Călin Rangu, directorul executiv al CIO Council, o asociaţie care include 60 de directori IT din companii mari, care au gestionat implementarea unor proiecte de informatizare de milioane de euro.
"Proiectele IT, dacă nu sunt gestionate cum trebuie, pe fundamente profesioniste, cu un management solid, riscă să devieze rapid într-o zonă care devine incontrolabilă. Numai dacă facem la fiecare site câte o bază de date în care replicăm informaţiile cetăţeanului de 100 de ori în 100 de site-uri ... Vă spun din experienţa mea în zona bancară: ca să faci un sistem centralizat online în timp real îţi ia timp, îţi ia un proces de gândire şi de planificare de lungă durată", a spus Călin Rangu.
"Lucrurile trebuie privite în profunzime, degeaba facem noi site-uri frumoase dacă în spate nu avem un management centralizat al informaţiilor. Ar trebuie să avem un sistem de gestionare al datelor într-un sistem unitar", a mai spus el.

ZiarulFinanciar - 2013

 

 

Rangu, CIO Council: În IT administraţia e la nivelul sistemului bancar de acum 20 de ani - fiecare instituţie e stat în stat

Schimbările pe care ar trebui să le facă Guvernul în felul în care îşi gândeşte strategia IT ar trebui să plece de la principiul de bază că o instituţie a statului nu ar trebui să-i ceară cetăţeanului să obţină informaţii de la altă instituţie a statului, spune şeful CIO Council.

Numeroasele proiecte de informatizare derulate independent de diferite instituţii ale statului vor ajunge la un moment dat să genereze mai degrabă un haos decât o eficientizare şi debirocratizare a administraţiei câtă vreme de la nivel central nu sunt stabilite reguli şi principii care să guverneze aceste achi­ziţii, a declarat în cadrul emisiunii ZF Live Călin Rangu, directorul executiv al CIO Council, o asociaţie care include 60 de directori IT din companii mari, care au gestionat implementarea unor proiecte de informatizare de milioane de euro.
"Proiectele IT, dacă nu sunt gestionate cum trebuie, pe fundamente profesioniste, cu un management solid, riscă să devieze rapid într-o zonă care devine incontrolabilă. Numai dacă facem la fiecare site câte o bază de date în care replicăm informaţiile cetăţeanului de 100 de ori în 100 de site-uri ... Vă spun din experienţa mea în zona bancară: ca să faci un sistem centralizat online în timp real îţi ia timp, îţi ia un proces de gândire şi de planificare de lungă durată", a spus Călin Rangu.

ZiarulFinanciar - 2013

 

 

Călin Rangu, CEO al CIO Council: România are nevoie de un „director de IT" apolitic în Guvern

Viitorul Guvern al României, care va rezulta în urma alegerilor din această lună, ar trebui să includă o nouă structură - echivalentă unui director de IT, în care să fie fie numit un om cu experienţă relevantă, neînregimentat politic şi care să aibă puterea de a pune ordine în investiţiile anuale de sute de mi­lioane de euro ale statului în IT, spune Călin Rangu, directorul executiv al CIO Council, o asociaţie locală formată din manageri IT.
"Investiţiile şi cheltuielile curente afe­rente proiectelor IT depăşesc sute de milioane de euro anual. Deşi este o nevoie acută de interoperabilitate naţională şi cu structurile UE, proiectele nu îşi ating întotdeauna scopurile. Motivul principal ar fi necorelarea lor într-un plan coerent, interesele divergente atât la nivel guver­namental, cât şi la nivelul furnizorilor, lipsa unei coordonări centrale profesioniste. Deşi sumele implicate sunt apreciabile, rezultatele sunt destul de slabe. România are nevoie de informatizare guvernamentală de succes, fiind pe ultimele locuri din Europa", îşi explică demersul Călin Rangu.
Absolvent al Institutului de Electronică şi Telecomunicaţii din Bucureşti, cu specializarea telecomunicaţii, şi al Facultăţii de management financiar-bancar din cadrul Institutului Bancar Român, Călin Rangu a deţinut diverse funcţii de management în cadrul Raiffeisen Bank în perioada 2001-2007, iar din martie 2008 a ocupat funcţiile de vicepreşedinte pentru dezvoltarea afacerilor la Raiffeisen Informatik Vienna şi CEO al IIRUC Service România.
De ce acest plan? Doar în ultimii patru ani România a avut patru miniştri ai comunicaţiilor, iar unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri ale acestei perioade este ratarea oportunităţii de a avea deja o reţea de net ultrarapidă în mediul rural cu fonduri de 80 mil. euro de la UE din simplul motiv că unul dintre miniştri - Gabriel Sandu (PDL) - şi-a impus dorinţa de a schimba des­tinaţia banilor către alte proiecte. În pre­zent România se luptă încă să nu piardă aceste fonduri, care nu au fost atrase tocmai pen­tru că un singur om - sau o echipă de oa­meni numiţi politic - a luat o decizie ne­funda­mentată tehnic, cu rezultate pre­vizibil proaste pentru România.
Care ar fi soluţia pentru această pro­ble­mă cronică a României - risipirea resurselor prin proiecte IT necorelate la nivel naţional şi ratarea oportunităţilor prin decizii politice ne­sus­tenabile? Nu doar numirea unui "di­rector de IT" în Guvern, ci şi crearea unei struc­turi şi schimbarea legislaţiei astfel încât acest nou "organism" să fie relevant în ceea ce face statul pe acest segment, crede Rangu.
"Propunem înfiinţarea în subordinea primului-ministru a unei structuri intitulate CIO OFFICE Guvernamental (CIO-G), care va fi responsabilă pentru crearea cerin­ţe­lor legale şi tehnice, cât şi pentru coor­donarea planificării şi dezvoltării soluţiilor de e-guvernare între ministere, agenţii, enti­tăţi ale statului, administraţii centrale şi locale. CIO-G va fi compus dintr-un consiliu care va asigura manage­men­tul şi luarea deci­ziilor (dacă sunt de competenţa lor, altfel le vor supune primului ministru) şi comitete de lucru. CIO-G council va fi compus din 3 reprezentanţi: reprezentantul adminis­tra­ţiilor guver­na­men­tele şi locale; repre­zen­tantul sectorului privat şi un CIO cu rol tehnic şi de coor­donare. CIO-G Council va fi coordonat de un CIO numit de primul-ministru şi va avea în subordine CIO de la nivelul adminis­traţiilor centrale şi locale" - posturi care ar urma să fie create.
Modelul propus are în vedere structuri asemănătoare din ţări precum SUA, Austria, Marea Britanie sau Belgia, spune Rangu.
Cum ar trebui să fie selectată persoana care să ocupe această funcţie? "Ca să selectezi omul trebuie să defineşti în primul rând rolul", spune Rangu, precizând însă că una dintre condiţiile esenţiale este ca managerul să nu fie unul politic, pentru ca el să poată urmări proiectele în derulare fără a cădea victimă oricărei răfuieli politice.
"Comitetul (...) ar trebui coordonat de un om politic (poate ministrul MCSI), dar CIO, nu. Structura generală ar trebui să fie sub primul-ministru, poate în secretariatul general al guvernului. Din acest motiv CIO efectiv nu trebuie să fie politic, deoarece la orice schimbare de regim dispar structura şi proiectele, care nu pot fi decât medii-lungi, peste legislaturi. Astfel, cel care ocupă poziţia de CIO trebuie să fi avut rolul de CIO sau echivalent CIO(...). Ar trebui să aibă experienţă de director de IT şi să fi gestionat proiecte mari, de milioane de euro, să fi condus echipe de oameni, de zeci de oameni, să fi coordonat activităţi ale unei companii cu o structură distribuită."
Întrebat de cât timp ar fi nevoie, în opinia sa, pentru ca înfiinţarea acestei struc­turi să aibă rezultate palpabile Călin Rangu afir­mă că schimbări ar putea fi constatate şi după un an de zile. "Într-un an pot apărea pri­mele rezultate, mai ales că este un început de an nou, cu un nou guvern, un nou buget, noi iniţiative. Dacă cel puţin de acum lu­cru­rile se vor derula corelat. Pe baza unor prin­ci­pii şi arhitecturi clare va trebui să vedem cum se aduc lucrurile din urmă la zi, ceea ce va lua mai mult timp, probabil 2-3 ani. Re­zul­tate se pot vedea destul de repede, deoa­rece sunt proiecte înce­pute, care se pot fina­li­za în baza unor prin­cipii de intero­pera­bi­litate, care până în prezent nu s-au întâmplat da­torită lipsei de suport politic şi a unei abor­dări integrate, nu deoarece tehno­lo­giile în sine nu permit. Dezvoltarea de proiecte prin parteneriate public-privat, care ar creşte clar calitatea im­ple­mentărilor şi efi­cien­ţa acestora, se pot de­mara de asemenea destul de repede. Ce trebuie să se înţeleagă este că nu vrem să cen­tralizăm imple­men­tă­rile de proiecte şi nici owner­shipul acestora (deoarece fiecare mi­nister doreşte să aibă un anu­mit control). Prac­tic pu­tem asigura inter­o­perabilitate şi cen­tralizarea unor sisteme dis­tribuite, care ră­mân în proprietatea celor care le utilizează."

ZiarulFinanciar -2012

 

 

Călin Rangu, IBR: Angajaţii din bănci vin la cursuri IT de frica restructurărilor

Aproape 200 de angajaţi din bănci precum CEC, Raiffeisen, Piraeus sau Intesa Sanpaolo au fost deja instruiţi în cadrul unor cursuri gratuite de training în domeniul IT furnizate de Institutul Bancar Român (IBR), în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene.
"Oamenii din bănci simt nevoia de profesionalizare, mai ales într-o perioadă în care sistemul bancar face restructurări. Ei vor să vină cu ceva în plus, să arate că sunt mai buni şi mai eficienţi şi este clar că un curs de IT le sporeşte eficienţa", spune Călin Rangu, managerul proiectului TCFIN, destinat instruirii unui număr de 1.500 de angajaţi din băncile locale.
Călin Rangu a fost anterior, timp de doi ani, directorul executiv al furnizorului de servcii IT Iiruc Service, deţinut de grupul austriac Raiffeisen Informatik.
Proiectul, cu o valoare de 2,5 mil. euro, este finanţat din fondurile UE pentru resurse umane (POSDRU), programul pentru care Comisia Europeană a întrerupt plăţile din cauza managementului defectuos. Acesta a fost de­ma­rat în octombrie 2009 şi se va finaliza în 2013.
Numărul de salariaţi din sistemul bancar a ajuns în noiembrie anul trecut la 79.400 de angajaţi, fiind cu 26.000 mai puţini decât la finele lui 2008, acesta fiind sectorul în care s-au făcut pentru prima dată restructurări (fie că au fost concedieri ca urmare a închiderii unor filiale sau plecări voluntare/ concedii de maternitate), după ce în anii de boom economic bancherii făceau, cum este cazul BRD, şi câte 2.000 de recrutări pe an. Şi salariile din acest sector au ajuns să fie printre cele mai mari din economie, ca urmare a ofertelor de joburi pe piaţa bancară, dar şi a responsabilităţilor pe care le presupune un job într-o bancă.
"Angajaţii din bănci îşi dau seama că nu mai sunt ei «răsfaţaţii» şi că trebuie să-şi convingă angajatorii că încă sunt acolo şi că sunt interesaţi să se profesionalizeze, pot să lucreze mai bine cu documentele şi să furnizeze mai rapid răspunsuri dacă ştiu ce instrumente să folosească. În bănci salariile sunt bune şi probabil că vor fi şi în continuare, pentru că şi nivelul de responsabilitate este foarte mare", a mai spus Rangu.
Salariul mediu net în bănci a ajuns la finele anului trecut la valoarea de 950 de euro, fiind de 2,5 ori mai mare decât salariul mediu net înregistrat la nivelul întregii economii, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Cursurile din cadrul programului, de iniţiere şi de perfecţionare, sunt susţinute de reprezentanţii IBR, dar şi de ceilalţi parteneri ai proiectului, compania Siveco, Şcoala Română de Afaceri a Camerelor de Comerţ şi Industrie (filialele din Bucureşti şi din Satu Mare).
"Se simte nevoia de instruire, oamenii vor să devină mai calificaţi, mai perfecţionaţi, avem deja 3.000 de angajaţi înscrişi la cele 1.500 de locuri oferite. Într-adevăr avem probleme când începem să organizăm grupele, pentru că ne întreabă de ce le organizăm într-o anumită zi, de ce după-masă etc.", a spus Rangu.
La cursurile de iniţiere participă angajaţii din zonele de front office şi back office, care învaţă, pe lângă Excel şi Word, şi noţiuni despre Internet şi securitate bancară.
"La cursurile de perfecţionare participă specialişti şi middle manageri care învaţă mai mult despre aspecte bancare, cursurile având o componentă IT mai mare, care intră şi în zona de canale de distribuţie alternativă şi sisteme de plăţi, precum şi securitate avansată, de care se lovesc zi de zi", a mai explicat Rangu.
Una dintre cele mai importante activităţi din cadrul acestui proiect o reprezintă şi înfiinţarea unui grup de lucru interregional, format din experţi financiari, traineri, experţi IT, profesori şi conferenţiari universitari. Acest grup are ca scop o îmbunătăţire a calităţii
cursurilor dedicate sectorului financiar-bancar, în urma dezbaterilor dintre angajatori şi furnizorii de programe de training.
România are la dispoziţie 4,25 de miliarde de euro până în 2013 pentru dezvoltarea resurselor umane, aceasta fiind valoarea programului de finanţare europeană POSDRU, însă până la începutul acestui an au intrat numai 200 de milioane de euro din banii "curaţi" proveniţi din rambursările de la UE. În prezent, rambursările de la Comisia Europeană s-au blocat pentru acest program, însă nu s-au întrerupt plăţile către beneficiari, acestea fiind în continuare făcute din bani de la bugetul de stat.
Universitatea Financiar-Bancară, partener în alt proiect POSDRU
Universitatea Financiar-Bancară (UFB), o instituţie care face parte din IBR, este partener în cadrul unui proiect cu finanţare europeană care are ca scop creşterea adaptabilităţii angajaţilor în domeniul introducerii, validării şi prelucrării de date la noile cerinţe de pe piaţă. Proiectul este destinat angajaţilor din regiunea Bucureşti- Ilfov şi se adresează celor care lucrează în IFN-uri (instituţii financiare nebancare) şi în SSIF-uri (societăţi de servicii şi investiţii financiare). În luna ianuarie, în cadrul acestui proiect a fost organizat un workshop dedicat egalităţii de şanse, inovării şi utilizării TIC (Tehnologia Informaticii şi Comunicaţiilor), la care au participat 40 de cursanţi. Proiectul, cu o valoare totală de aproape 500.000 de euro, se desfăşoară în perioada 2011 - 2013. Partenerul principal în cadrul acestui proiect este firma ACZ Consulting, iar un alt partener este Institute for Studies in International Relations and Public Policy.

ZiarulFinanciar - 2012

 

 

Rangu pleaca de la Raiffeisen pentru a ataca pe cont propriu piata IT din Romania si Ucraina

Fostul sef al companiei de servicii IT a grupului austriac se va concentra pe segmentul de servicii, consultanta si software.

Calin Rangu, directorul executiv al IIRUC - furnizor de servicii IT detinut de grupul austriac Raiffeisen Informatik, cu afaceri de 11 mil. euro anul trecut, a plecat dupa doi ani din companie pentru a se concentra pe business propriu in IT.
"A fost o decizie luata de comun acord. Compania se va concentra de acum mai mult pe activitatea de service suport", a spus Rangu pentru ZF. Din martie 2008, Calin Rangu a ocupat functiile de vicepresedinte pentru dezvoltarea afacerilor la Raiffeisen Informatik Vienna si CEO al IIRUC Service Romania. El a mai detinut diverse functii de management in cadrul Raiffeisen Bank in perioada 2001-2007. El are aproape 20 de ani de experienta in domeniile management, IT&C, telecomunicatii si bancar-financiar. Absolvent al Institutului de Electronica si Telecomunicatii din Bucuresti, cu specializarea telecomunicatii, si al Facultatii de management financiar-bancar din cadrul Institutului Bancar Roman, Calin Rangu a urmat si stagii de pregatire in strainatate.
Rangu spune ca desi nu va mai fi CEO al IIRUC, colaborarea cu compania controlata de Raiffeisen va continua pe o serie de proiecte care au fost deja demarate. Unul dintre ele se desfasoara in Ucraina, o piata pe care IIRUC a mai desfasurat proiecte pe zona bancara. "Principalul proiect este cel din Ucraina, cu o valoare de 200.000 - 300.000 de euro, din zona de implementare software", a adaugat el. "Pietele pe care le voi urmari sunt Romania si Ucraina, aici este cel mai mare potential."
Afacerile vor fi desfasurate cel mai probabil prin compania pe care Calin Rangu o detine deja, dar care pana acum a fost implicata doar in proiectele educationale ale fostului sef al IIRUC. Rangu este lector asociat al Universitatii Politehnice din Bucuresti, lector al Institutului Bancar Roman, precum si lector in cadrul programului de MBA al City University Seattle SUA. "Inca sunt intr-o etapa de dezvoltare in care analizez mai multe variante de actiune. Este prematur sa estimez nivelul de business sau numarul de angajati, dar in mod sigur voi face recrutari", a spus el.

ZiarulFinanciar - 2010

 

 

Calin Rangu, CIO Council: IT-ul trebuie sa vorbeasca limba businessului, nu doar pe cea tehnologica

Invitat la emisiunea WALL-STREET 360, care in aceasta saptamana abordeaza tematica externalizarii IT, Calin Rangu, fondatorul CIO Council sustine ca intr-o organizatie sau firma IT-ul trebuie sa vorbeasca limba business-ului, nu doar pe cea tehnologica.
"Ar fi interesat de stiut cate companii au strategii de business. Strategia este uneori o hartie in care spui lucruri frumoase. Strategia pleaca de la viziune, dar apoi se traspune in proiecte concrete si cu rezultate. De multe ori, apare un «gap» comunicational intre IT si business. IT-ul trebuie sa fie un «enabler». IT-ul trebuie sa vorbeasca limba business-ului, nu doar pe cea tehnologica, astfel reusim sa acoperim «gap-ul» comunicational cu zona de business. Este esentiala, de asemenea, zona de guvernanta - cum iei decizii in interiorul companiei tale si cum treci de la faza cerintelor la schimbare", a declarat Calin Rangu.
Emisiunea WALL-STREET 360 este difuzata in fiecare zi la ora 12:30. Saptamana 13-17 octombrie, dedicata Externalizarii IT&C este realizata in parteneriat cu Bitnet Solutions.

wall-street - 2014

 

 

Un CIO manager castiga intre 2.000 si 5.000 de euro/luna

Salariul unui CIO (Chief Information Officer) variaza in functie de companie si este situat intre 2.000 si 5.000 de euro. Managerul este vazut fie ca un business enabler, fie ca un director IT, sustine Calin Rangu, fondator CIO Council.

"Echipa unui CIO nu are un numar fix de membri, pentru ca poate sa aiba mai multe paliere, uneori pot fi mai multi membri intr-o zona operationala care nu tine neaparat de IT", arata Calin Rangu.
Rolul unui CIO devine foarte important intr-o companie in special in perioadele de criza si mai ales daca acesta "stie sa articuleze cumva zona de business", spune el. In functie de companie, salariul unui CIO variaza intre 2.000 si 5.000 de euro.
Sunt companii in care CIO-ul intelege rolul tehnologiei din perspectiva avantajului acesta competitiv si ele se bazeaza pe CIO ca un business enabler, in alte parti el e folosit mai mult ca un director IT care administreaza o infrastructura si furnizeaza niste servicii la cerere, dar nu un concept structurat si sustinut de catre top management".
CIO Council este o asociatie formata din profesionisti ce detin sau au detinut functia de chief information officer, directori sau manageri IT.
Emisiunea WALL-STREET 360 este difuzata in fiecare zi la ora 12:30. Saptamana 13-17 octombrie, dedicata Externalizarii IT&C, este realizata in parteneriat cu Bitnet Solutions.

wall-street - 2014

 

 

Calin Rangu: Cei mai multi bani in IT vin din sectorul public

Criza a afectat industria de IT&C peste tot in lume, insa analistii se arata optimisti cu privire la evolutia acestui sector in 2011. Calin Rangu, fostul director executiv al furnizorului de solutii informatice IIRUC Service, sustine ca zona publica da tonul in piata, in general, iar inceputul de an arata promitator.
Cum va fi la pensie? Intra pe pensiopedia.ro ca sa afli cum te vei descurca.

"Marea parte a banilor din IT vin din sectorul public. Desi evolutia acestei industrii depinde de mai multi factori sau chiar daca Romania se afla intr-un context geopolitic general, 2011 va fi un an mai bun", considera Calin Rangu (foto), care a inceput in luna mai a anului trecut un business propriu de consultanta in IT, E-sourcing.
Anul acesta, potrivit lui Calin Rangu, vor continua consolidarile in IT si vor ramane mai multe firme pe piata locala, ca urmare a faptului ca nevoile si consumul au scazut si investitiile sunt facute cu atentie.
Managerul crede ca inca sunt foarte multe companii de IT in Romania si, de asemenea, el este de parere ca un numar semnificativ dintre acestea se «chinuie» practic sa supravietuiasca.
Cu toate acestea, 2011 pare sa fie mai bun decat anul trecut, spune Rangu, care a lansat, anul trecut doua firme de consultanta in IT, una pe plan local si una in Ucraina.
"Compania din Romania ofera servicii de consultanta, expertiza, dezvoltare de business, iar cea din Ucraina se ocupa cu distributia unor produse si presupune transferarea expertizei din Romania pentru implementarea unor proiecte. Probabilitatea sa vand produse in Ucraina este mai mica, deoarece acolo vanzarea de licente si de cutii, care este specifica pietei, merge bine."
In opinia acestuia, Romania este, din punct de vedere tehnologic, cu 10-15 ani inaintea Ucrainei. Pe piata ucraineana se poate observa o lipsa de experienta si maturitate, mai ales in momentul implementarii proiectelor mari. Totusi, desi pe piata respectiva lucrurile se misca greu, se misca in directia cea buna. Valul de dezvoltare din Europa de Vest se muta inspre estul continentului. De aceea, conform lui Calin Rangu, este posibil sa vedem Romania, in aproximativ 20 de ani, la stadiul la care se afla in prezent tarile din Europa Centrala.
Dezvoltarea intra pe un anumit palier, iar Ucraina va urma si ea un trend de maturizare similar cu cel al pietei romanesti.
Planul lui Rangu pe piata ucraineana a fost acela de a accesa sistemul financiar bancar, compania aflandu-se in momentul de fata in discutie cu trei banci. "In Ucraina colaboram cu doi parteneri care se ocupa de marketing, care contacteaza potentiali clienti si au discutii cu acestia."
Deocamdata, aceasta piata nu a adus venituri E-sourcing, insa nici nu a presupus investitii importante. Insa, daca pana la jumatatea anului nu se va finaliza nici un proiect din cele care se negociaza in acest moment, managerul companiei este hotarat sa renunte la operatiunile din Ucraina.
Pe plan local, fostul sef al IIRUC Service lucreaza prin parteneri si freelanceri, compania avand doar 4 angajati. Anul trecut, E-sourcing a avut o cifra de afaceri de aproximativ 150.000 euro.

wall-street - 2011

 

 

Fostul sef al IIRUC Service vrea sa faca profit de pana la 200.000 euro din business-ul sau

A renuntat la functia de director executiv al furnizorului de solutii informatice IIRUC Service si la cea de director de dezvoltare al Raiffeisen Informatik Vienna pentru a se dedica unui business propriu, din care estimeaza ca, pana la finalul anului, va obtine un profit de 100 – 200.000 euro. Afla mai multe despre obiectivele lui Calin Rangu in 2010 si despre realizarile acestuia la sefia companiei IT.
"Cand construiesti ceva, ajungi intr-un punct in care trebuie sa iei anumite decizii. Cu IIRUC am incercat sa construiesc o companie dedicata serviciilor, deoarece aceasta zona se caracterizeaza printr-o maturitate in curs de derulare. Iar proiectele derulate in cadrul firmei m-au facut sa-mi dau seama ca pot sa fac ceva si pe cont propriu", a declarat, intr-un interviu acordat Wall-Street, Calin Rangu (foto), fostul CEO al furnizorului de solutii informatice.

Activitatile si proiectele pe care le va desfasura Rangu pe cont propriu beneficiaza si de suportul celor de la Raiffeisen Informatik si IIRUC Service, in baza unui cadru contractual.

"In functie de oportunitatile care apar si de partenerii cu care voi lucra (deoarece, in Romania, nu poti desfasura proiecte de sine statator, trebuie sa te bazezi pe un mediu, pe o structura de parteneri etc.) avand o baza creata in IIRUC, voi aborda si alte zone, piete sau proiecte."

Potrivit lui Calin Rangu, un prim client al firmei sale exista deja. Este vorba de Aval Bank din Ucraina, unde va implementa o structura de business process. Pe plan local, el mai are cateva oportunitati de proiecte, care se vor derula, de asemenea, in zona financiar bancara.

"Ma voi concentra pe acest segment deoarece in acest domeniu am experienta in domeniu si cunostinte in piata. Voi incerca sa vin cu lucruri pe care altii nu le-au vazut pana in acest moment, sa aduc o completare la ceea ce are piata in prezent, care, de altfel, s-a dezvoltat foarte mult, dar intr-un mod atipitic", spune el.

Urmatoarele luni vor fi grele pentru business-ul pe care l-a inceput, dupa cum spune acesta. "Tinta mea este sa am, la finalul anului, afaceri de un milion euro si un profit de 100 – 200.000 euro. Insa acest target depinde de parteneri, de clienti."
Rangu ia in calcul si posibilitatea ca afacerea sa dea gres. In aceasta situatie, el spune ca se va orienta catre alte companii.

"Insa daca afacerea merge, peste 5 ani sper sa ajunga la un nivel la care as putea sa o vand. Intotdeauna, daca activitatile merg bine, se ajunge la o problema de crestere, care se rezolva printr-o recapitalizare, cel mai probabil."

Echipa companiei fostului sef al IIRUC este in curs de formare. In prezent, de business-ul lansat se ocupa Rangu si nca o persoana. "Acum caut proiecte noi, in functie de acestea voi cauta noi angajati", a precizat el.

Experienta IIRUC

"Din experienta avuta la IIRUC Service am invatat ca oamenii pot fi schimbati si ca lucrurile pot fi facute mult mai rapid. Totodata, am realizat ca trebuie sa numesti in anumite pozitii oamenii care trebuie si ca e nevoie sa eviti, pe cat posibil, compromisurile. Insa nu am nici un regret. Poate, daca nu ar fi venit criza, as fi putut sa fac mai multe in cadrul companiei", a aratat Calin Rangu.

Din martie 2008, Calin Rangu a detinut functiile de CEE Business Development Vice-president Raiffeisen Informatik Vienna si CEO IIRUC Service Romania. A mai detinut diverse functii in management in cadrul Raiffeisen Bank in perioada 2001-2007. Calin Rangu detine aproape 20 de ani de experienta in domeniile management, IT&C, telecomunicatii si bancar-financiar.

Colaborarea sa cu grupul Raiffeisen a inceput inca din anul 2001. Timp de aproape sapte ani, Calin Rangu a coordonat intregul departament de IT&C al bancii Raiffeisen, avand in subordine doua directorate si doua departamente independente cu peste 220 de specialisti, dar si bugete de investitii de zeci de milioane de euro. El si echipa sa au realizat programul de integrare si modernizare a sistemului IT al Bancii Agricole, preluata de Raiffeisen, lucrand pentru acest proiect inca din perioada de privatizare.

Experienta lui Calin Rangu in domeniul bancar si IT&C este completata si de mandatul sau ca manager al Diviziei IT a Bancii Nationale a Romaniei, dar si de numeroase functii ocupate de-a lungul carierei in diferite institutii si comitete. El este membru fondator al CIO Council, Asociatia Directorilor IT din Romania.

Rangu desfasoara si activitati academice, fiind lector asociat al Universitatii Politehnice din Bucuresti, lector al Institutului Bancar Roman, precum si lector in cadrul programului de MBA al City University Seattle SUA.

wall-street - 2010

 

 

Calin Rangu pleaca de la sefia IIRUC Service

Calin Rangu, care din martie 2008 a detinut functiile de CEE business development vicepresident Raiffeisen Informatik Vienna si CEO IIRUC Service Romania, a hotarat sa renunte la functiile sale si sa inceapa un business propriu, in consultanta.
"Dupa peste doi ani la conducerea IIRUC Service, compania locala a Raiffeisen Informatik si jucator pe piata de servicii IT, outsourcing, asistenta tehnica si suport, am luat decizia de a urma calea antreprenoriatului in zona de proiecte, servicii si consultanta in IT&C. Experienta acumulata in decursul celor aproape 20 de ani de activitate in domeniul IT&C si bancar, imi confera incredere in a demara o serie de intiative antreprenoriale. Voi continua sa colaborez cu IIRUC Service pe anumite proiecte incepute impreuna", a spus Rangu.

Timp de aproape sapte ani, Calin Rangu (foto) a coordonat intregul departament de IT&C al bancii Raiffeisen, avand in subordine doua directorate si doua departamente independente cu peste 220 de specialisti, dar si bugete de investitii de zeci de milioane de euro.

In cadrul IIRUC Service, el a reusit sa creasca cifra de afaceri a companiei cu 83%.

"Piata IT din Romania este in schimbare si sper sa imi pot aduce un aport direct, conform experientei acumulate ca CIO si CEO, a viziunii proprii si a nevoilor pietei de servicii profesioniste. Clientii solutiilor de IT au nevoie de parteneri cu experienta, care sa le identifice nevoile si sa le ofere solutii cat mai complete, atat la nivel de tehnologic cat si in zona de procese si organizare a structurilor IT", a mai spus Rangu.

Absolvent al Institutului de Electronica si Telecomunicatii din Bucuresti, cu specializarea Telecomunicatii, si a Facultatii de Management Financiar-Bancar, din cadrul Institutului Bancar Roman, Calin Rangu a urmat si numeroase stagii de pregatire in cadrul unor institutii precum Federal Deposit Insurance Corporation SUA, fundatia ERUDIO etc. De asemenea, a absolvit programul MBA organizat de City University Seattle SUA si de Institutul Bancar Roman si a finalizat programul de doctorat al Universitatii Politehnice din Bucuresti.

Atributiile de CEO ale lui Rangu au fost preluate deocamdata de catre Adrian Gheorghe, CFO-ul companiei.

wall-street - 2010

 

 

Profil IT - Calin Rangu, IIRUC: Inovatia in IT va merge pana la disparitia PC-ului de astazi

Afla care sunt pasiunile high-tech ale lui Calin Rangu, director general IIRUC Service, furnizorul de servicii informatice parte a grupului IT austriac Raiffeisen Informatik.
1. Ce gadget aveti in buzunar, la indemana?
Calin Rangu: Nu stiu daca mai e gadget, intrucat a devenit o necesitate, insa am mereu la mine un PDA Nokia N97.

2. Primul gadget din viata dvs? La ce varsta?

Calin Rangu: Chiar nu mai stiu care a fost primul, am un sertar plin de "antichitati".

3. Ultima achizitie din IT.

Calin Rangu: Un Apple TV.
4. Cel mai mare dezastru IT din experienta dvs?
Calin Rangu: Un calculator multimedia.

5. Suma maxima pe care ati plati-o pentru achizitionarea unui telefon mobil.

Calin Rangu: 500 euro.

6. Ce caracteristici ar trebui sa aiba telefonul ideal?

Calin Rangu: Sa tina bateria la infinit.
7. Care a fost primul telefon mobil pe care l-ati utilizat?
Calin Rangu: Era un Nokia, cred ca 6210.

8. Marca de telefoane mobile pe care o preferati.

Calin Rangu: Nokia.

9. Brandul si managerul favorit din IT?

Calin Rangu: Apple. Ca manager IT favorit cred ca a fost Cristian Croitoru, primul director IT din BNR.
10. Cel mai inutil gadget pe care l-ati gasit spre vanzare.
Calin Rangu: Un scanner sub forma de creion.

11. Daca banii nu ar avea valoare, care este gadgetul pe care vi-l doriti?

Calin Rangu: Daca banii n-ar avea valoare, as schimba gadgeturile mai des... intotdeauna il doresti pe ultimul.

12. Ce gen de site-uri accesati frecvent ? Care este site-ul dvs favorit?

Calin Rangu: Site-rile de stiri, cel mai des accesez hotnews.ro, dar nici wall-street.ro nu e departe.
13. Care este ultima achizitie facuta online?
Calin Rangu: Upgrade la un program software.

14. Ce reprezinta pentru dvs. Internetul?

Calin Rangu: O zona niciodata explorata suficient.

15. Cum ar fi o zi din viata dvs. daca nu ar exista Internetul?

Calin Rangu: Mai linistita.
16. Ce va atrage la un notebook: performanta sau mobilitatea?
Calin Rangu: Mobilitatea, dar fara performanta mobilitatea nu are sens.

17. Metoda de comunicare preferata.

Calin Rangu: E-mailul, dar totusi o discutie la o cafea nu o poate inlocui tehnologia

18. Pana unde va merge inovatia in IT? Ce gadget, care nu exista in piata, ati crea astazi?

Calin Rangu: Inovatia va merge pana la disparitia PC-ului de astazi, totul urmand a fi plasat intr-un cloud computing. Ar trebui sa apara un mod de conectactare imediata, de oriunde, la resursele de productivitate si comunicare. Probabil o cutiuta mica, portabila, care sa deschida PC-ul holograma, cand ai nevoie de el si apoi sa dispara ca fumul in lampa lui Aladin.

wall-street - 2009

 

 

Rangu, IIRUC Service: Piata IT locala este atipica, la fel ca tara in care traim

Romania este o tara atipica si, implicit, la fel este si piata IT locala, in opinia directorului general IIRUC Service, Calin Rangu. Din acest motiv, el considera ca lucrurile trebuie imbunatatite preluand si adaptand modele din alte tari, in functie de nevoile existente pe plan mioritic.
Intre Europa Centrala si Romania exista un decalaj de 3 ani
"In Romania avem de a face cu o piata IT care se bazeaza pe incredere. La noi nu conteaza brandul in sine, cat increderea pe care o ofera el fata de lucrul cumparat. La fel, nu este importanta partea practica, utila a unui produs, ci legatura existenta intre cel care il achizitioneaza si vanzator", arata Calin Rangu (foto), intr-un interviu acordat Wall-Street.

Pentru ca piata IT locala este corelata cu cea din Europa Centrala, Rangu este de parere ca Romania ar fi trebuit sa invete din greselile unor tari ca Polonia, Cehia sau Ungaria si ar fi trebuit sa previna sau macar sa minimizeze efectele crizei economice.

"Piata din Romania este corelata cu cea din Europa Centrala. Ceea ce vedem in Polonia, Cehia, Ungaria in prezent vom vedea la noi peste 3 ani. Acest decalaj s-a pastrat si pana acum si se va mai pastra, intr-un fel sau altul. Tocmai de aceea ei vor termina cu criza inaintea noastra. Daca noi am fi fost atenti la ce au patit altii inaintea noastra, acum ar fi fost mai simplu", opineaza el.

Totodata, el crede ca Romania are un apetit de dezvoltare, drept pentru care va iesi din criza.

Referitor la piata IT locala, el considera ca nu conteaza ca in 2009 ne-am intors la nivelul de acum X ani si ca peste alti X ani vom reveni la nivelul anului trecut sau la altul.

"Conteaza mai putin aceste comparatii, ele pot fi utile doar daca vorbim de un plan de afaceri, insa din punct de vedere practic si pragmatic, nu au relevanta in sine. Daca piata scade, si totusi traieste, la nivelul nou, actual, inseamna ca respectivele cresteri au fost unele generate de un boom economic. Insa nevoia reala si capacitatea pietei romanesti este cea care se vede in acest moment.Pe de alta parte, este foarte clar ca ce s-a intamplat in trecut nu se va mai intampla in viitor", completeaza Rangu.
Peste 100.000 euro alocati pregatirii angajatilor in 2010
Zona de resurse umane reprezinta un punct forte pentru furnizorul de servicii informatice IIRUC. Mergand pe premisa ca angajatii trebuie sa conlucreze pentru a avea o identitate corporatista si pentru a-si servi clientii, compania va investi 100.000 euro in pregatirea salariatilor in 2010.

"Segmentul HR a fost una din prioritatile noastre dintotdeauna. De aceea, am incercat sa fim cat mai obiectivi cu angajatii nostri si am creat o grila de salarizare asemanatoare celei utilizate de Raiffeisen Bank, prin care fiecare membru din echipa IIRUC isi cunoaste nivelul maxim si cel minim al salariului", a spus Calin Rangu.

Anul acesta, compania a alocat instruirii angajatilor intre 50 si 60.000 euro, din care peste 10.000 euro s-au indreptat catre echipa manageriala care, in opinia lui Rangu, este foarte importanta intr-o organizatie.

"Daca ma gandesc mai bine, in 2009 cred ca am investit mai mult in echipa de vanzari si cea de management. Asta pentru ca, intr-o companie, se simte nevoia existentei unei identitati corporatiste. Oamenii vin din locuri diverse, au experiente si culture organizationale diferite; tocmai de aceea trebuie sa lucreze fiecare cu fiecare, mai ales la nivel de management, unde responsabilitatea este mai mare", a declarat seful companiei de servicii informatice.

In acest scop, IIRUC a reamenajat o fosta cladire a companiei la Brasov si a transformat-o in centru de pregatire. Conform sefului companiei, nu exista week-end in care sa nu se tina un curs acolo.

In 2010, furnizorul de servicii IT va investi peste 100.000 euro in pregatirea angajatilor sai care, in prezent, sunt in numar de aproximativ 350.
Tendinte
Compania, parte a grupului IT austriac Raiffeisen Informatik, a finalizat primul semestru al acestui an cu o cifra de afaceri de 4,7 milioane euro, din care aproximativ 2 milioane au provenit din servicii dedicate zonei de retail, iar restul din partea de servicii IT.

Segmentul axat pe retail se refera la afaceri cu case de marcat. In acest sector, IIRUC are peste 20.000 de clienti, reprezentati prin magazine mici.

"Aceasta zona, dedicata caselor de marcat fiscal, este una profitabila. Pot spune ca aproximativ jumatate din cifra noastra de afaceri este generata de acest sector", adauga Rangu. Totusi, in conditiile actuale de piata, criza economica a lovit foarte multe unitati mici, care au fost nevoite sa inchida operatiunile si, implicit, colaborarea cu IIRUC.

Potrivit lui, casele de marcat fiscal (produse, in general, in Bulgaria) devin mai sofisticate, practic se transforma in niste calculatoare.

"Iar tendinta noastra este sa intram si pe partea aceasta. Targetul este sa obtinem certificari si sa atacam si segmentul magazinelor mari, de tip supermarket. Recent am trimis oameni in Germania la instruire, iar acum urmeaza sa obtinem certificarea", arata el.

Dupa acest moment, IIRUC va incepe sa oferteze piata. Mai mult, cativa jucatori straini, dornici sa se lanseze in Romania, a contactat deja compania in acest sens.

wall-street - 2009

 

 

Calin RANGU: Atacurile cibernetice afecteaza atat companiile, cat si clientii

Efectele unor atacuri cibernetice din spatiul virtual sunt cat se poate de reale, iar statisticile ne-au aratat ca in anul 2013 criminalitatea informatica a crescut cu mai bine de o treime fata de anul anterior. "Riscurile cibernetice au evoluat si ele odata cu noi si vorbim de riscuri reale si concrete atat asupra companiilor, cat si asupra clientilor", a declarat Calin RANGU, Director Executiv si Fondator, CIO Council - Asociatia Directorilor de Tehnologia Informatiilor si Comunicatii din Romania, in cadrul emisiunii "Ora de Risc", difuzata marti la RFI.

"Atacurile cibernetice au devenit un flagel pentru ca ne afecteaza viata in fiecare moment. Dupa mine, cel mai important si mai riscant este furtul de identitate. Daca ti se fura banii de pe card, de fapt ti s-a furat identitatea, pentru ca un rau-facator isi asuma identitatea ta pe internet si iti acceseaza banii sau acelasi atacator te foloseste de tine pentru a ataca alte persoane. Deci, daca tu nu esti o victima, poti deveni un atacator fara voie, iar hackerul sau criminalul informatic poate sa se imbrace cu hainele tale. Din nefericire, au fost cazuri in care oameni nevinovati au lasat calculatoarele neprotejate, ele fiind folosite de atacatori. Din pacate, nu ne dam seama de acest lucru pana nu ne bate cineva la usa", a spus Calin RANGU.

Acesta a subliniat ca masurile de preventie sunt foarte importante. "Trebuie sa stim sa ne protejam si sa luam masuri, care sunt minimale pana la urma, nu sunt lucruri deosebite. Costa putin sa-ti activezi un anti-malware, dar ai o anumita protectie. Nu este 100% sigur, pentru ca in domeniul acesta nimic nu este asigurat, dar ti-ai luat masurile pe care le poti lua, mai departe este rolul autoritatilor sa te protejeze ca cetatean", a mentionat oficialul CIO Council.

Cum se pregatesc companiile impotriva riscurilor cibernetice?

"Companiile se pregatesc, din pacate, cand apare o problema. Companiile mari, bancile, institutiile financiare isi iau masuri pentru ca au niste reglementari destul de clare in domeniul acesta. Dar, de multe ori, si reglementarile se pot transforma intr-o formalitate, procedurile pot sa nu fie intelese si aplicate pentru ca iti dai seama de importanta lor, ci pentru ca cineva iti cere sa le aplici", a declarat Calin RANGU.

El a adaugat ca marile probleme sunt, de fapt, la nivelul companiilor. Din toate studiile se vede clar ca circa 60-70% din pierderile financiare sunt datorate atacurilor interne, fraudelor interne, riscurilor operationale neluate in seama in cadrul companiilor.

"Partea spectaculoasa cu virusii, cu atacurile statale, spionajul economic are o pondere din ce in ce mai importanta, dar nu depaseste volumul pierderilor generate de neluarea masurilor din interiorul companiilor. Aici CIO Council incearca sa constientizeze nevoia de a lua masuri referitoare la proceduri, la practici. Trecem de la abordarea tehnica privind necesitatea unui antivirus la o abordare manageriala", a mai spus RANGU.

"Pe partea de reglementare in acest domeniu, se lucreaza destul de intens pentru ca este un proces de constientizare, de intelegere. Noi tot discutam in cadrul asociatiei de nivele de maturitate. Nivelul de maturitate in momentul acesta la nivel informatic in Romania, in companiile care sunt puse la punct, inca este unul mediu. Pe o scara de la 1 la 5, probabil suntem la nivelul de 2,5, maxim 3, ceea ce arata ca trebuie imbunatatit", a aratat Directorul CIO Council.

Calin RANGU a mentionat ca exista acum in dezbatere publica o lege a securitatii cibernetice foarte importanta tocmai prin definirea infrastructurilor critice de interes national.

"Cand vorbim de sisteme bancare, de burse de valori, de sisteme de plati in general, toate acestea sunt infrastructuri critice, alaturi de hidrocentrale, termocentrale, instalatii nucleare, sistemul national de drumuri. Reglementarile sunt importante pentru ca uneori trebuie sa vina cineva in spatele nostru si sa ne spuna ca trebuie sa facem lucrurile altfel", a adaugat el.

1asig.ro - 2014