Emilia Bunea - Metropolitan Life

Emilia Bunea

Emilia Bunea si-a inceput cariera dupa terminarea facultatii ca sefa de vanzari si cercetare in cadrul Capital Securities. Emilia Bunea este absolventa a Facultatii de Inginerie a programarii din cadrul Unversitatii Poltehnica din

Bucuresti. Dupa o experienta de trei ani, in anul 2000 este recrutata de Eureko, ocupand functia de director financtia-contabil si ulterior director executiv adjunct in cei sapte ani petrecuti in companie. Urmatorul pas in cariera lui Emilia Bunea este cand se muta la ING Asigurari de viata, ocupand funcita de director finanaciar-contabil, iar un an mai tarziu de director executiv in cadrul ING Fond de Pensii. In prezent, Emilia Bunea, este directorul executiv Metropolitan Life.

 

Articole din presa:

 

Şefa Metropolitan Life aplică o formulă nouă de conducere a companiei

Emilia Bunea a preluat din iulie conducerea Metropolitan Life şi pregăteşte o abordare optimistă a pieţei, dar şi o formulă nouă de conducere a companiei, în care să îmbine trăsături americane, româneşti şi olandeze.
„Sari mai întâi şi apoi vezi dacă ai plasa dedesubt – cam aşa au fost deciziile mele în viaţă", rezumă Emilia Bunea, noul CEO al Metropolitan Life Asigurări, modul cum şi-a dezvoltat cariera. În ultimii 13 ani a avut funcţii la nivel executiv, iar ultimii trei i-a petrecut în cadrul sediului central al ING Group din Amsterdam, unde a activat iniţial ca CFO pentru Europa Centrală şi de Est pe segmentul asigurărilor, iar ulterior ca CFO al grupului pe acest segment la nivelul întregului continent.
Experienţele de expatriat şi de management, presărate cu umor şi multe expresii englezeşti, au fost principalele linii pe care Emilia Bunea şi-a construit discursul în cadrul evenimentului Meet the CEO în care s-a prezentat reprezentanţilor mediului de afaceri din România. „Poate că, deşi nu sunt religioasă, a contat foarte mult în definirea mea faptul că sunt nepoată de preoţi." Modelul ei în viaţă a fost unul dintre bunici, al cărui nume îl poartă acum o stradă din satul aflat în apropiere de Ploieşti, unde a copilărit împreună cu mama şi cu cele două surori. „De aici cu siguranţă un psiholog ar trage nişte concluzii referitor la capacitatea noastră de afirmare feminină", glumeşte ea.
Drumul său spre afirmare l-a început urmând tendinţele perioadei de dinainte de 1989, când, dacă erai bun la matematică, fie studiai această disciplină, fie, „dacă nu voiai să fii trimis în satul de unde se agăţa harta, Automatica". S-a înscris la Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1993, însă diploma de inginer nu a ajutat-o prea mult pentru că, imediat după Revoluţie, a realizat că nu Automatica era ce îşi dorise.
În 1995, s-a angajat ca secretară la firma israeliană Comtel Rom, a cărei activitate era găsirea oportunităţilor de afaceri în România pentru potenţialii parteneri israelieni. În următoarea perioadă a fost nevoită să bată ţara în lung şi-n lat pentru găsirea unor oportunităţi de afaceri. A avut astfel prilejul să interacţioneze cu o varietate de firme, de la cele din publicitate până la producători de lumânări sau cabluri. A lucrat în această firmă până în 1997, când a devenit manager executiv. „A fost o şcoală foarte bună. Era o vreme în care influenţa investitorului străin era foarte mare, iar atunci când venea o puştoaică de 20 şi ceva de ani spunând că are investitori străini în spate, se întâlnea direct cu directorii companiilor respective care îi puneau pe masă modelul şi strategia de business."
După doi ani petrecuţi în cadrul firmei israeliene, viaţa sa a urmat o curbă accelerată în care s-au născut cele două fiice ale sale, a avut două locuri de muncă – în cadrul Capital Securities şi a doua la compania de asigurări Interamerican (Eureko) -, a făcut un masterat la ASEBUSS şi a obţinut şi certificarea CFA. „Dacă aş fi povestit unui olandez toate lucrurile acestea şi rapiditatea cu care s-au succedat sau s-au suprapus uneori, ar fi fost surprins de determinarea mea. Românii sunt mult mai motivaţi să se afirme, să înveţe ceva, de unde şi motto-ul meu: învăţarea nu este obligatorie, dar nici supravieţuirea."
Saltul la banca de investiţii Capital Securities a fost logic din punctul ei de vedere datorită aplecării sale către vânzări. Schimbarea carierei sale s-a întâmplat odată cu proiectul hotelului Holiday Inn, ce urma să fie construit în apropiere de aeroportul Henri Coandă din Otopeni şi pentru care a început să caute finanţare alături de alţi parteneri. „M-am întâlnit cu Ion Florescu, şeful de la Capital Securities, care nu ne-a dat finanţarea, dar care m-a luat pe mine."
Bunea s-a angajat astfel, în 1997, pe poziţia de research & sales manager al companiei. „Experienţa de vânzare a fost de departe cea mai grea, dar şi cea mai frumoasă." Dacă iniţial vindea acţiuni, problemele economice din regiune din anul 2000 au marcat trecerea şi către vânzarea de investiţii de capital. „De fapt, ceea ce vindeam cel mai mult în perioada respectivă era România, nu se ajungea la discuţii individuale pe acţiuni, pentru că erau de fapt microacţiuni pentru toţi clienţii cu care vorbeam." Exemplifică prin discuţiile cu clienţi de la Londra sau New York cărora, în momentul când le povestea, de pildă, de producătorul de ciment Casial, cu multipli atrăgători şi cu perspective de creştere, dar a cărui capitalizare era pentru ei infimă, discuţiile se opreau.
A ajuns la concluzia că este mai bine să îi convingă pe străini să investească în România ca total, o piaţă interesantă în care le recomanda anumite portofolii. În anul 2000, a fost recrutată de compania grecească de asigurări Interamerican (Eureko), pe seama unei recomandări a unui reprezentant al BERD (banca europeană era acţionară la compania Capital Securities şi urma să fie acţionară şi la Interamerican). S-a concentrat pe funcţia de CFO din cadrul asigurătorului vreme de şapte ani: „Nu ştiu dacă este mult sau puţin, după standardele olandezilor, care de multe ori îşi construiesc carierele de la început până la sfârşit într-o singură companie".
Au fost şapte ani în care nu s-a plictisit, mai cu seamă pentru că a lucrat în două companii diferite, după ce Interamerican România şi-a schimbat denumirea, devenind Eureko şi renunţând la oferta de asigurări de nonviaţă. „Am trecut printr-un proces de turnaround complet în care am schimbat managementul, politicile companiei, resursele umane – totul, din temelii". Dintre cele mai importante momente petrecute la Eureko, îşi aduce aminte despre lansarea asigurării de sănătate – „cam devreme pentru cum a evoluat piaţa ulterior" -, dar şi despre deschiderea spitalului Euroclinic, primul spital privat din ţară.
În 2007, cariera Emiliei Bunea a luat un alt viraj, odată cu plecarea şefului său din companie. „Eram succesorul său logic, îmi exprimasem clar intenţia de a prelua conducerea companiei, dar aveau până la urmă să aducă un expatriat la conducerea firmei." Discuţiile cu Bram Boon, CEO-ul de atunci al ING Asigurări de Viaţă, pe care îl cunoscuse prin intermediul Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), i-au adus soluţia mutării la ING Asigurări, pe aceeaşi poziţie deţinută la Eureko. A devenit CFO-ul ING Asigurări de Viaţă în 2008, iar câteva luni mai târziu CEO-ul ING Pensii, care avea în acel moment 1,5 milioane de clienţi şi o cotă de piaţă de 40%. Alegerea de a lucra la ING s-a dovedit a fi de bun augur: după doi ani i s-a propus funcţia de CFO la nivelul Europei Centrale şi de Est al ING Asigurări şi mutarea în sediul central al firmei olandeze. Chiar dacă intervalul în care a obţinut această poziţie a fost relativ scurt, Bunea nu pune reuşita sa în seama norocului.
„Pentru succesul în carieră, norocul este un element important, dar şi zicala bătrânească «omul îşi face singur norocul» este valabilă". Ajunsă la sediul central al grupului ING din Olanda, s-a văzut pusă în faţa stereotipurilor legate de cele două minorităţi din care făcea parte: singura femeie din consiliul director al grupului, dar şi singurul neolandez din consiliile directoare ale grupului la nivelul Europei Centrale şi de Est şi, ulterior, la nivelul Europei. Privind în urmă, crede că ar fi schimbat modul cum s-a prezentat colegilor olandezi. „Aş fi încercat să îmi construiesc de la început o impresie puternică, pe dimensiuni clare.
Oamenilor, îndeosebi managerilor, le place predictibilitatea, le place să te caracterizeze în câteva linii foarte clare şi îngroşate. Cred că secretul este să le dai tu liniile acelea, atât în ce priveşte punctele forte, cât şi slăbiciunile." Privind retrospectiv, Bunea ar fi mizat pe experienţa din „tranşee", în una dintre companiile grupului, un avantaj faţă de colegii săi olandezi, carierişti ai sediului central al companiei sau care lucraseră doar în companiile olandeze. „Nu m-am folosit de acest avantaj şi am plecat acolo foarte plină de admiraţie faţă de ce aveau ei, observând mai degrabă lucrurile care îmi lipseau." În ce priveşte slăbiciunile sale, crede că una dintre ele este caracterul relativ introvertit, poate mai puţin potrivit unei funcţii de executiv.
I-a plăcut la olandezi responsabilitatea faţă de comunitate – „acţionează ca un stup, se aliniază ca să obţină ceva pentru comunitate într-o manieră pe care noi încă nu am învăţat-o" -, însă admite că, în calitate de indivizi, olandezii nu au cucerit-o: „Nu au vârfurile acelea care fac lucrurile din pasiune, care aduc surpriza".
O altă observaţie legată de colegii olandezi este că, în cadrul conferinţelor telefonice ţinute la nivel de regiune, ei erau cei care aveau întotdeauna ceva de spus, indiferent de subiect, iar cei care nu spuneau nimic niciodată erau directorii din alte ţări. „Olandezii îşi asumau responsabilitatea întâlnirilor, nu asistau niciodată pasiv la acestea. Noi, est-europenii, avem tendinţa de a rămâne pasivi, dar cred că lucrul acesta este pe cale să se schimbe, probabil şi datorită noii generaţii."
Aspectul care i-a plăcut cel mai mult la munca în sediul central al corporaţiei olandeze a fost sistemul de control foarte bun care nu permitea pierderea timpului. Bunea exemplifică prin întâlnirile care ţineau între o jumătate de oră şi o oră, dar pentru care în prealabil să făceau toate pregătirile necesare, inclusiv citirea prezentărilor de către toţi participanţii la discuţie. „După ziua normală, cu întâlniri de dimineaţa până seara, petreceai o zi întreagă pentru a citi materialele pentru ziua următoare." Iar lucrurile acestea se întâmplau la toate nivelurile, inclusiv la cel de preşedinte.
Propriul program era variat şi implica deseori munca de acasă, în zilele când agenda sa era plină de conferinţe telefonice sau cele în care stătea până seara târziu la birou. Cel mai dificil aspect legat de „supravieţuirea" sa în Olanda a fost izolarea, care în cele din urmă s-a dovedit a fi şi cel mai bun lucru. „În ţară suntem obişnuiţi să avem un cerc de prieteni care acţionează asemenea unor oglinzi ce îţi trimit mesaje despre cine eşti tu. În lipsa acestui cerc, ajungi să te întrebi singur cine eşti tu de fapt şi să ajungi la adevărata cunoaştere de sine."
În plus, expatrierea a apropiat-o mai mult de fiicele sale. Cea mai mare dintre ele, elevă la o şcoală internaţională în Haga, a simţit din plin efectele mutării când ceilalţi elevi nu voiau să ia masa alături de ea fiindcă venea din zona est-europeană. În prezent, a ales să rămână totuşi în afara graniţelor, crezând că se va întoarce la un moment dat în ţară cu experienţa dobândită acolo.
Gândul executivului de a pleca din birourile centrale ale grupului ING a început să prindă contur odată cu întoarcerea unui număr mare de expatriaţi olandezi dinspre Asia sau America de Sud, după o perioadă în care s-au vândut multe companii din cadrul firmei. „După patru ani petrecuţi în sediul central, îmi doream să mă întorc în companiile mici, mai aproape de firul ierbii, iar acest lucru ar fi durat mai mult din cauza expatriaţilor olandezi care creşteau baza de talente în care mă aflam şi eu."
Momentul s-a suprapus cu primirea unui telefon de la un recrutor ce i-a propus o poziţie de executiv în cadrul companiei americane de asigurări MetLife, în zona Orientului Mijlociu. Şi-a dorit să rămână în Europa, iar recrutorul a revenit la scurt timp oferindu-i poziţia de CEO al companiei din România. Chiar dacă Emilia Bunea nu a precizat dacă a fost vorba despre o schimbare de roluri, acest lucru este posibil, ţinând cont că predecesorul său, Theodor Alexandrescu, a fost cel care a preluat rolul de CEO al MetLife Golf, cu sediul în Dubai, reprezentând cinci ţări: Kuweit, Qatar, Bahrein, Oman şi Emiratele Arabe Unite.
În acceptarea ofertei, remuneraţia nu a reprezentat un argument, potrivit lui Bunea. „Alegerile pot fi uneori monetare, iar alteori pot reprezenta o investiţie; alegerile monetare se fac mai târziu în carieră, într-un punct în care nu am ajuns încă. În mod similar construieşti un portofoliu de investiţii în care începi cu acţiuni cu risc înalt la tinereţe, iar la o vârstă mai înaintată începi să te retragi către ceva mai predictibil, către obligaţiuni." În cele câteva luni de când a ocupat funcţia de la Metropolitan Life, a reuşit să facă o diferenţiere clară între responsabilităţile celor două funcţii. „Este foarte important ca un CFO să fie un manager de oameni la fel de bun ca un CEO, însă un CFO trebuie să fie puţin mai sceptic. Parteneriatele de afaceri ideale sunt cele în care CEO-ul este cu un pas în faţă, iar CFO-ul este vocea raţiunii sale şi intervine în cazul deciziilor pripite."
Printre primele sale decizii de CEO s-a aflat stabilirea obiectivelor companiei. Dacă Theodor Alexandrescu declara anul trecut în cadrul altei ediţii de Meet the CEO că obiectivul său este să pună compania pe primul loc în clasamentul asigurătorilor de viaţă, Emilia Bunea are alte obiective. „Nu cred că a bate competiţia este un vis suficient, mai ales că această competiţie activează într-o piaţă foarte mică, în care rata de penetrare a asigurărilor de viaţă în PIB este de 0,3%", spune Bunea referindu-se la piaţa de aproximativ 16 miliarde de lei în volum de prime brute subscrise anul trecut de asigurătorii autohtoni.
Asigurările de viaţă, care sunt oricum sub-dez-voltate pe piaţa locală comparativ cu alte pieţe din regiune, au scăzut cu 8% anul trecut şi au ajuns la 1,65 miliarde de lei, 2013 fiind primul an din 2009 încoace când subscrierile din poliţe de viaţă au înregistrat o dinamică ne-gativă. Cota de piaţă a asigurărilor de viaţă a alunecat astfel sub pragul de 20%. Spre com-pa-raţie, pe pieţele dezvoltate şi pe multe dintre pieţele din regiune, poliţele de viaţă îşi împart în mod egal cu asigurările generale veniturile.
Afacerile de asigurări de viaţă au scăzut anul trecut în contextul în care clienţii au devenit mult mai atenţi la riscuri şi mulţi au renunţat să mai cumpere poliţe cu com-po-nentă investiţională (aşa-numitele asigurări unit-linked), în care riscul din investiţie este asu-mat integral de client. Asigurările înre-gis-trau la finalul anului trecut o pondere de 1,3% din Pro-dusul Intern Brut (PIB), în scădere cu 0,1 puncte pro-cen-tuale faţă de anul 2012, aceasta fiind una dintre cele mai mici rate de penetrare a asi-gu-ră-rilor înregistrate pe o piaţă euro-peană, potrivit ZF.
Principalul competitor al Metropolitan Life pe segmentul asigurărilor de viaţă este ING Asigurări de Viaţă, care a înregistrat anul trecut un volum total al primelor brute subscrise de 559,6 milioane de lei şi o cotă de piaţă pe segmentul asigurărilor de viaţă de 33,8%. Metropolitan Life se si-tuează pe locul al doilea în acest segment, cu o cotă de piaţă de 16% la finalul anului trecut. În primele şase luni ale acestui an, Metropolitan Life a subscris prime în valoare de 129 milioane de lei, nivel similar cu cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2013, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară. Cifrele după primul semestru arată însă că Metropolitan Life se distanţează de liderul pieţei, de vreme ce vânzările olandezilor de la ING au urcat cu 8%, până la 296 milioane de lei în contextul unei pieţe aflate în declin.
Bunea crede că reticenţa în ce priveşte asigurările nu este specific românească, ci ţine mai degrabă de faptul că oamenilor nu le place să se gândească la evenimentele potenţial negative din viaţa lor sau în general la investiţii care nu le aduc un beneficiu imediat. „Nu este o dezvoltare care se întâmplă natural, în celelalte pieţe au existat încurajări fiscale în acest sens. Eu sper că se va întâmpla şi asta, dar nu în viitorul apropiat; aşa că deocamdată facem evanghelizarea asigurărilor pe uscat, adică fără stimulente." Planurile noului CEO al Metropolitan Life sunt însă mai mult decât ambiţioase: vrea să se bazeze pe produsele diverse ale companiei ca să aducă câte o poliţă de asigurare Metropolitan Life în fiecare familie.

BusinessMagazine - 2014

 

 

Emilia Bunea, de la ING Pensii, a fost promovata in cadrul grupului

De la 1 aprilie, Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, va prelua functia de chief financial officer in cadrul ING Asigurari Europa Centrala. Locul sau va fi luat de Marius Popescu, care in prezent conduce ING Investment Management.
"Sunt onorata de decizia grupului ING de a-mi incredinta coordonarea finantelor celor zece tari ce compun regiunea noastra. Este o misiune pe care o preiau cu responsabilitate si entuziasm. In acelasi timp, voi continua sa urmaresc cu interes dezvoltarea pietei pensiilor private din Romania, atat de necesara in contextul demografic si economic cunoscut", spune Emilia Bunea.
Emilia Bunea (40 de ani) s-a alaturat echipei ING in septembrie 2007, cand a preluat mandatul de director financiar al ING Asigurari de Viata, avand ca principale atributii coordonarea cadrului privind profitabilitatea companiei, managementul activelor si cheltuielilor, controlul riscului nonfinanciar si coordonarea procesului de bugetare. Incepand cu luna august 2008, Emilia Bunea a fost desemnata CEO al ING Fond de Pensii. Cu o cariera in domeniul financiar de 13 ani, Emilia Bunea este, de asemenea, responsabila in cadrul Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), pentru coordonarea Comisiilor Juridica si de Actuariat.
"Promovarea unui membru din echipa ING Romania in structurile regionale de top management ale grupului dovedeste, o data in plus, nivelul ridicat de expertiza al specialistilor romani si rezultatele excelente obtinute pe plan local", spune Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata si presedinte al Consiliului de Administratie al ING Fond de Pensii.
Marius Popescu (35 de ani) are o experienta de noua ani in domeniul financiar, in ultimii cinci ani dezvoltandu-si cariera in cadrul ING. S-a alaturat echipei ING in 2005, ca manager de investitii al ING Asigurari de Viata, pentru ca in 2008 sa preia mandatul de director general al ING Investment Management Romania.
Aici a coordonat investitiile romanesti ale fondurilor ING domiciliate in Luxemburg. Anterior, a lucrat timp de patru ani ca analist financiar pentru General Motors in America de Nord. Marius Popescu are certificarile CFA (Chartered Financial Analyst, fiind membru al Toronto CFA Society si CFA Romania), ACCA (Chartered Certified Accountant), CGA (Certified General Accountant, membru al CGA Canada) si este absolvent MBA la Saint Mary's University in Halifax, Canada.
"2010 marcheaza un moment de referinta pentru aceasta piata, an in care activele din administrarea fondurilor de pensii obligatorii vor depasi pragul de un miliard de euro, dar si un prim pas catre normalitate, odata cu majorarea contributiilor virate la 2,5% din salariul brut al celor aproape cinci milioane de participanti", spune Marius Popescu.
Din pozitia de director general al ING Fond de Pensii, Marius Popescu va fi responsabil cu stabilirea directiilor de dezvoltare necesare pentru a asigura atingerea obiectivelor companiei, precum si rolul de reprezentare in relatia cu presa si autoritatile, continuand sa se implice activ in cresterea importantei pensiilor private in economia romaneasca.
Pe segmentul de pensii private, compania ING Fond de Pensii administra la sfarsitul lunii februarie 2010 active nete in valoare de 1,077 miliarde de lei, detinand o cota de 39,51% din piata pensiilor private obligatorii. La aceeasi data, ING Fond de Pensii avea 1.633.248 de participanti, dintre care aproximativ 95% au platit cel putin o contributie de la inceputul colectarii in sistem.

BusinessMagazine - 2010

 

 

Umbrela mai mare

Dupa mai bine de sapte ani in care s-a ocupat de finantele si investitiile grupului Interamerican, Emilia Bunea se muta la concurenta: din 24 septembrie, ea va ocupa functia de CFO in cadrul ING Asigurari.
Dupa mai bine de sapte ani in care s-a ocupat de finantele si investitiile grupului Interamerican, Emilia Bunea se muta la concurenta: din 24 septembrie, ea va ocupa functia de CFO in cadrul ING Asigurari.

Primele informatii privind plecarea Emiliei Bunea (38 de ani - foto) din board-ul unor companii controlate de grupul olandez Eureko au aparut inca de la sfarsitul saptamanii trecute, „dar n-au fost decat franturi si nu adevarul pe de-a intregul", dupa cum spune Bunea pentru BUSINESS Magazin. Mai precis, un comunicat al companiei a anuntat ca in data de 27 septembrie actionarii Medisystem Hospital (controlata de Eureko) vor discuta revocarea Emiliei Bunea din functia de administrator si inlocuirea ei cu olandezul Frans van der Ent, care este de la jumatatea lunii iunie si CEO al Interamerican.

„E foarte adevarat", confirma Bunea, „pentru ca, de fapt, m-am decis sa parasesc cu totul Interamerican". In urma discutiilor incepute cu olandezii de la ING Asigurari de Viata „cam in urma cu doua luni" Emilia Bunea va prelua, incepand cu 24 septembrie, functia de CFO in cadrul companiei. Principalele sale responsabilitati in noul job privesc, ca si la Interamerican, atat activitatea de asigurari, cat si pe cea de pensii. „Nu am discutat inca despre toate detaliile", completeaza ea, referindu-se la faptul ca (spre deosebire de Interamerican, unde a fost creata o companie distincta pentru a administra ambele tipuri de fonduri de pensii private) la ING activitatea de pensii este impartita intre ING Asigurari de Viata (pensii facultative) si ING Fond de Pensii (specializata in pilonul II).

Oricum ar fi, dimensiunea celor doua businessuri difera considerabil, si pe masura si banii pe care ii va avea „in grija" Bunea. Astfel, in prima jumatate a anului volumul primelor subscrise de Interamerican Romania din asigurari generale si de viata a fost de circa 36,7 milioane de lei (11 mil. euro). Pe de alta parte, la ING Asigurari de Viata au fost subscrise pe primele sase luni prime brute de circa sapte ori mai mari, respectiv de 71 mil. euro. La finele anului trecut, ING Asigurari de Viata detinea o cota de piata de circa 7,6%, iar olandezii de la Interamerican undeva sub 1%, potrivit informatiilor publicate de CSA. Si in materie de pensii private, ambitiile celor doua companii difera, in conditiile in care olandezii de la ING au anuntat ca vor in jur de 30% din piata pensiilor obligatorii, iar Interamerican o tinta de 10-15%. Procente care, oricum ar fi, tot inseamna un business consistent, in conditiile in care, crede Emilia Bunea, pe pilonul pensiilor obligatorii, la scara intregii piete, se vor acumula in 2008 active de circa 200 de milioane de euro, care vor creste la peste jumatate de miliard de euro in al doilea an.

Cu piata de capital, Emilia Bunea a avut primul contact profesional acum mai bine de 10 ani (cand a inceput sa lucreze in domeniul investment banking), dupa mai multi ani petrecuti la Comtel Rom, un dezvoltator imobiliar. La domeniul unde lucreaza acum ii place cel mai mult „faptul ca aici simti ca poti crea valoare". Reversul medaliei e aici responsabilitatea foarte mare, dupa cum spunea ea intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin, „mai ales ca piata se poate complica rapid". Cat de tare se va complica, pe de alta parte, postul ei odata cu aceasta mutare ramane ca timpul sa arate.

BusinessMagazine - 2007

 

 

CEO Metropolitan Life: 45% din angajaţi, dispuşi să dea lunar până la 100 lei pentru asigurare de sănătate

Aproape jumătate (45%) dintre angajaţi sunt dispuşi să plătească lunar până la 100 de lei pentru o asigurare de sănătate, a declarat marţi, la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform, Emilia Bunea, CEO la compania Metropolitan Life.
Potrivit reprezentantului companiei, conform unui studiu, alte opt procente dintre angajaţi nu sunt dispuşi să investească nimic într-o asigurare de sănătate potrivită, 28 la sută dintre cei chestionaţi ar investi între 101 şi 200 de lei pe lună, iar 13 procente, mai mult de 200 de lei lunar.
Studiul a mai arătat că 78 la sută dintre cei întrebaţi au răspuns că îşi doresc ca beneficiarul asigurării de sănătate să fie familia.
Potrivit aceleiaşi cercetări, 42 la sută dintre respondenţi au spus că au asigurare de sănătate, iar 67 la sută, abonament medical.
În ceea ce priveşte nivelul de acoperire a costurilor cu serviciile medicale, 61 la sută dintre cei întrebaţi au răspuns că abonamentul medical a acoperit toate costurile, iar 80 la sută au spus că asigurarea de sănătate a acoperit toate costurile.
Pentru angajatori, beneficiile valorizate cel mai mult sunt pachetele pentru sănătate în care abonamentul medical oferă servicii de prevenţie, investigaţii cu discount, o relaţie bună cu furnizorul şi, nu în ultimul rând, calitatea ridicată a serviciilor, dar şi asigurarea de sănătate, care include acoperire pentru situaţii dificile, de urgenţă, sau accidente o gamă largă de servicii medicale, acoperirea întregului cost, precum şi o reţea naţională extinsă de instituţii medicale.
De asemenea, angajatorii îşi doresc pachete de sănătate personalizate pe diferite categorii: vârstă, sex, angajaţi cu copii, zona geografică, risc profesional.
Studiul a fost realizat în octombrie de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), în rândul a peste 300 de angajaţi cu vârsta de peste 30 de ani, reprezentând companii multinaţionale şi naţionale cu peste 100 de angajaţi, şi a 13 angajatori, dintre care 40 la sută companii locale şi 60 la sută companii multinaţionale cu domenii de activitate diferite (maximum două din acelaşi domeniu).
La conferinţa Mediafax Talks About Health Reform, organizată cu sprijinul Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care are ca parteneri Metropolitan Life şi Terapia Ranbaxy, au fost abordate teme precum stadiul actualizării noii liste de medicamente, cardul de sănătate, legea malpraxisului, dosarul electronic, reabilitarea unităţilor sanitare cu probleme şi necesitatea asigurărilor de sănătate.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Subscrierile Metropolitan Life au stagnat la 129 mil. lei în sem. 1

Metropolitan Life, asigurător deţinut de gigantul american Metlife, a subscris prime în valoare de 129 milioane de lei (29 mil. euro) în primele şase luni ale acestui an, nivel similar cu cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2013, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

„În contextul scăderii pieţei de asigurări de viaţă, am reuşit să menţinem un nivel de business similar cu cel din prima jumătate a anului trecut. Sănă­tatea (personală şi a copiilor) şi protecţia veniturilor în caz de accident sunt principalele nevoi acoperite de portofoliul nostru din prima jumătate a anului", a declarat Emilia Bunea, CEO al asigurătorului.

Potrivit acesteia, poliţele de sănă­tate şi cele de protecţie a veni­tu­rilor în caz de accident au un tarif cuprins între 40 şi 100 de lei pe lună.

Metropolitan Life se si­tuează pe locul al doilea în piaţa de asigu­rări de viaţă, cu o cotă de piaţă de 16,5% la finalul lunii iunie a acestui an.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Cine este Emilia Bunea, fostul "soldat" ING care se reîntoarce în ţară pentru a se lupta cu olandezii

Emilia Bunea, noul CEO al Metropolitan Life, a revenit în ţară cu ambiţii mari, de a deveni lider de piaţă cu noua companie, după ce a plecat de la ING din funcţia de director financiar pe Europa .
Emilia Bunea s-a născut pe 9 noiembrie 1969, în Ploieşti. Ea a terminat în 1993 Facultatea de Automatizari si Calculatoare din cadrul Politehnicii Bucureşti, iar ulterior a obţinut o diplomă de Executive MBA, finalizând studiile ASEBUSS (ASE Bucureşti, în parteneriat cu Universitatea din Washington).
Prima slujbă importantă pe care a avut-o a fost de Director Relaţii Externe la Comtel Rom SRL, între 1993 şi 1995. Din 1995, Emilia Bunea a fost numită Director Executiv la Comtel Rom, funcţie pe care a ocupat-o până în 1997.
După ce a părăsit slujba de la Comtel, Emilia Bunea a fost angajată de firma americană Capital Securities, pe poziţia de Research and sales Manager.
Emilia Bunea a intrat in grupul ING in septembrie 2007, cand a fost numita director financiar al ING Asigurari de Viata, liderul pietei de profil. Dupa numai un an, in august 2008, ea a preluat conducerea ING Pensii, cel mai mare administrator de pensii private de pe piata locala, cu peste 1,6 milioane de clienti si o cota de piata de 40% dupa active. La acel moment, ea l-a inlocuit pe Radu Vasilescu.
In perioada in care Bunea a condus ING Pensii, numarul de clienti a urcat cu peste 170.000 de persoane la pensiile obligatorii (pilonul II) si cu 23.000 la cele doua fonduri de pensii facultative (pilonul III). Activele fondurilor de pensii s-au majorat de aproape sapte ori, ajungand la 1,19 mld. lei.
Inainte de a intra in grupul ING, Bunea a mai activat timp de sapte ani in cadrul companiei Interamerican (actuala Eureko), ultima pozitie detinuta fiind cea de vicepresedinte.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Încă un fost „soldat" al ING se întoarce în ţară să-i înfrunte pe olandezi

Emilia Bunea, noul CEO al Metropolitan Life: Vrem să devenim liderul pieţei.

Grupul american MetLife, care controlează pe piaţa locală asigurătorul de viaţă Metropolitan Life, nu renunţă la obiectivul de a urca în fruntea clasamentului, deşi rivalii de la ING Asigurări s-au „abonat" de mulţi ani la primul loc.

„Vrem în continuare să devenim liderul pieţei, dar pentru noi este foar­te important să creştem constant într-un ritm mai alert decât piaţa şi să ne atingem obiectivele de profita­bili­ta­te", a declarat într-un in­ter­­viu pentru ZF Emi­lia Bunea, noul CEO al companiei de asigurări.

Bunea a fost recrutată în această vară de MetLife de la grupul ING, unde a ocupat în ultimii ani funcţia de director financiar pe Europa. Ea fusese trans­ferată de olandezi în sediul de la Amsterdam în 2010. Ante­rior, coordonase compania locală de pensii private a ING.

Olandezii controlează cea mai mare com­pa­nie locală de asigurări de viaţă, ING Asigu­rări, cu o cotă de piaţă de peste 30%. Me­tro­­politan Life are o cotă de piaţă de 16%, obţinută după in­­te­grarea de anul trecut a fostei subsidiare locale a Aviva, şi ocupă poziţia a doua pe piaţă.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Metropolitan Life îşi aduce director de la ING Group

Compania de asigurări de viaţă Metropolitan Life va fi condusă de la 1 iulie de Emilia Bunea, fost director financiar al ING Group pe segmentul de asigurări din Europa, care îl înlocuieşte pe Theodor Alexandrescu, numit CEO al MetLife Golf, cu sediul în Dubai.

Theodor Alexandrescu a condus operaţiunile MetLife în România timp de nouă ani. Numirea Emiliei Bunea este în curs de aprobare din partea autorităţilor de profil, se arată într-un comunicat al asigurătorului.
Anterior acestei numiri, Emilia Bunea (44 ani) a deţinut functia de director financiar la ING Group, segmentul ING Asigurări Europa. Cariera sa în ING a început în anul 2007, din poziţia de director financiar pentru operaţiunile de asigurări de viaţă şi pensii private, ulterior fiind desemnată director general al ING Pensii. Anterior, ea a lucrat la Interamerican Group (în prezent Eureko România) în perioada 2000 - 2007 şi în cadrul companiilor Capital Securities şi Comtel Rom.

Din poziţia de director general al MetLife Golf, Alexandrescu (44 ani) va coordona operaţiunile asigurătorului pentru cinci state: Kuwait, Quatar, Bahrain, Oman şi Emiratele Arabe Unite.
Potrivit datelor companiei, Metropolitan Life are 2 milioane de clienţi şi ocupă primul loc pe piaţa de asigurări garantate - accidente şi îmbolnăvire şi locul 2 pe segmentul de asigurări de viaţă.

ZiarulFinanciar - 2014

 

 

Emilia Bunea pleaca la Amsterdam sa administreze finantele asiguratorilor ING din toata regiunea

Sefa ING Pensii va ocupa pozitia de director financiar al ING Central Europe, coordonand finantele companiilor de asigurari si pensii ale grupului din zece tari.

Emilia Bunea, directorul general al ING Pensii, cel mai mare administrator de pensii private de pe piata locala, va prelua in aprilie pozitia de director financiar (Chief Financial Officer) al ING Central Europe, divizia care coordoneaza firmele de asigurari si pensii ale grupului olandez din zece tari din regiune.
Bunea, 40 de ani, va pleca la Amsterdam, unde va lucra in acelasi sediu cu Violeta Ciurel, fost director general al ING Asigurari, care a fost "exportata" in capitala Olandei in 2004. In locul Emiliei Bunea va fi numit Marius Popescu, actualul director general al ING Investment Management.
"La inceputul lui aprilie ma voi muta la Amsterdam impreuna cu familia. Experienta internationala este ceva ce-mi lipsea din tolba", a declarat pentru ZF Bunea, care activeaza in domeniul financiar de 13 ani si detine o certificare de tip CFA (Chartered Financial Analyst), una dintre cele mai importante calificari profesionale din domeniul financiar, va coordona finantele companiilor ING de asigurari si pensii private din Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Romania, Bulgaria, Rusia, Grecia, Spania si Turcia, cu peste 4.000 de angajati si 7 milioane de clienti.
"Ma voi ocupa de finantele celor zece tari din regiune, mai exact de managementul financiar, managementul riscurilor financiare si planificarea capitalului, adica exact ce face un director financiar", spune Bunea.
ING este unul dintre cei mai mari asiguratori din lume. Grupul olandez a anuntat insa ca intentioneaza sa isi vanda diviziile nonbancare, adica cele de asigurari, pensii private si managment al investitiilor, cel mai probabil printr-o oferta publica pe piata de capital, scopul fiind eficientizarea activitatii. La sfarsitul lui 2008 grupul a primit un ajutor de 10 mld. euro de la statul olandez, deoarece se confrunta cu probleme, dar jumatate din aceasta suma a fost deja returnata.
De doi ani si jumatate in ING
Emilia Bunea a intrat in grupul ING in septembrie 2007, cand a fost numita director financiar al ING Asigurari de Viata, liderul pietei de profil. Dupa numai un an, in august 2008, ea a preluat conducerea ING Pensii, cel mai mare administrator de pensii private de pe piata locala, cu peste 1,6 milioane de clienti si o cota de piata de 40% dupa active. La acel moment, ea l-a inlocuit pe Radu Vasilescu.
In perioada in care Bunea a condus ING Pensii, numarul de clienti a urcat cu peste 170.000 de persoane la pensiile obligatorii (pilonul II) si cu 23.000 la cele doua fonduri de pensii facultative (pilonul III). Activele fondurilor de pensii s-au majorat de aproape sapte ori, ajungand la 1,19 mld. lei.
Inainte de a intra in grupul ING, Bunea a activat timp de sapte ani in cadrul companiei Interamerican (actuala Eureko), ultima pozitie detinuta fiind cea de vicepresedinte. Emilia Bunea este absolventa de Politehnica, dar cel mai mult a activat in domeniul financiar.
Cine este noul sef
Noul director general al ING Pensii este Marius Popescu, 35 de ani, care a condus pana in prezent compania ING Investment Management. Inainte de a prelua conducerea administratorului de pensii, el trebuie sa primeasca aviz favorabil de la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Din 2005 pana in 2008 Popescu a fost manager de investitii al ING Asigurari de Viata, iar apoi a preluat functia de director general al firmei de management al investitiilor. De asemenea, el a lucrat in SUA ca analist financiar al producatorului auto General Motors. Popescu are certificarea CFA si a absolvit un MBA la Saint Mary's University din Halifax, Canada.
"2010 marcheaza un moment de referinta pentru piata pensiilor private, an in care activele din administrarea fondurilor de pensii obligatorii vor depasi pragul de un miliard de euro, dar si un prim pas catre normalitate, odata cu majorarea contributiilor virate la 2,5% din salariul brut al celor aproape 5 milioane de participanti", afirma Popescu.
Ce manageri am mai exportat
Putini manageri din sectorul financiar au preluat responsabilitati la nivel international, printre acestia numarandu-se Violeta Ciurel, fost director general al ING Asigurari, care in prezent conduce departamentul de proiecte greenfield din ING Central Europe, Gabriela Rusu, fost director de marketing al Astra, numita director regional de marketing al Uniqa (Austria), Corina Cucoli, fost director de parteneriate al Aviva, care a preluat o functie in cadrul grupului Uniqa, Tudor Moldovan, fost sef al Generali Asigurari, care in prezent coordoneaza companiile Generali din Bulgaria, sau Septimiu Postelnicu, fost sef al UniCredit Leasing Romania, promovat vicepresedinte al grupului UniCredit Global Leasing, dar care de curand s-a intors in tara.
In zona serviciilor financiare, top managementul este in continuare format in mare parte din expati, mai ales in sectorul bancar. Pentru strainii veniti aici, Romania este o rampa de lansare, asa cum este cazul lui Shamir Khaliq, seful Citibank Romania, care va coordona operatiunile Citi din Cehia si Slovacia.
De asemenea, Martin Skopek, vicepresedinte al BCR, va coordona de la 1 iulie operatiunile de retail ale grupului Erste.

ZiarulFinanciar - 2010

 

 

Bunea, ING Pensii: Conturile goale din piata vor scadea la 10% in cativa ani

ING a investit circa 66 de milioane de euro pentru a castiga primul loc pe piata pensiilor obligatorii, bani pe care se asteapta sa ii recupereze in urmatorii zece ani.

Ponderea clientilor fondurilor de pensii care au conturile goale, adica cei pentru care angajatorii nu vireaza contributiile de asigurari sociale, s-ar putea reduce la 10% in cativa ani, de la circa 22% in prezent, estimeaza Emilia Bunea, noul CEO al ING Pensii, cea mai mare companie din piata pensiilor obligatorii (pilonul II).
"Nu am nicio indoiala ca ponderea conturilor goale se va reduce in timp si ca pensiile private vor avea un rol important in ceea ce priveste constientizarea participantilor ca angajatorul trebuie sa contribuie pentru ei. Este foarte greu de estimat cat timp va dura acest proces. Probabil ca se va ajunge la 10% conturi goale in urmatorii cativa ani", afirma Bunea, care a fost numita recent la conducerea celui mai mare fond de pensii de pe piata.
Ea considera ca majorarea numarului de angajati pentru care angajatorii vireaza contributiile se va datora unei evolutii normale a economiei. La ultima runda de virare a contributiilor catre fondurile de pensii angajatorii au platit asigurari sociale pentru 3,38 de milioane de clienti, dintr-un total de 4,36 de milioane. Directorul executiv al ING Pensii afirma ca aceste conturi goale creeaza ineficienta pentru companiile de pensii, din cauza cheltuielilor suplimentare de administrare.
"Administrarea unei baze de date mari si toate operatiunile cu privire la raportari inseamna bani. Sunt sume care pot parea mici la nivelul fiecarei inregistrari, dar care cumulate sunt semnificative."
ING are peste 1,4 milioane de clienti la fondul de pensii obligatorii pe care il administreaza, iar pentru 19% din acestia angajatorii nu au virat contributii in ultima luna.
Olandezii au investit circa 230 de milioane de lei (66 de milioane de euro) in compania de pensii private, bani pe care intentioneaza sa ii recupereze in urmatorii zece ani.
"Investitia a fost mare, dar proportionala cu dimensiunea afacerii construite. Planul nostru este sa ajungem la break-even dupa sapte ani, dupa care, probabil in cativa ani, vom putea vorbi despre recuperarea investitiei."
Din cele 66 de milioane de euro, cea mai mare parte a mers in plata comisioanelor pentru agentii de marketing si in campania publicitara realizata in timpul campaniei initiale de aderare. Bunea spune ca, dupa investitia initiala, nu vor mai fi necesare sume mari pentru mentinerea afacerii. "Strategia noastra se axeaza in jurul consolidarii cotei de piata si a pozitiei de lider."
In prezent, ING detine o treime din piata pensiilor obligatorii.
Investitiile totale ale administratorilor de pensii sunt estimate la circa 600 de milioane de euro.
ING a incasat pana acum contributii in valoare de aproape 54 de milioane de euro de la clienti, iar pana la sfarsitul anului estimeaza ca va ajunge la active de 90 de milioane de euro (312 milioane de lei).
"Pana la sfarsitul anului probabil ca vom mai avea 20.000 de clienti noi, iar in anii urmatori cate 70.000 pe an. Cifrele de anul acesta au fost semnificativ mai mari decat asteptarile noastre, probabil ca estimarile oficiale de dinainte de campanie au fost mai pesimiste."
In ceea ce priveste criza financiara internationala, directorul executiv al ING considera ca aceasta ar putea avea un efect pe termen scurt asupra pietei de pensii si de asigurari de viata.
"E posibil ca pe fondul informatiilor din piata clientii sa fie nelinistiti, iar aici este rolul nostru sa le explicam ce inseamna criza si ca 'financiar' nu inseamna 'rau' prin definitie. Pe de alta parte, este cu siguranta o perioada aventuroasa pe pietele financiare. Ca va exista o criza, o cadere a pietelor, m-am putut astepta. Economia este ciclica si tindem sa uitam ca in 1998 a fost criza din Rusia, iar in 2000 criza dotcom si prabusirea Enron. Nu m-am asteptat insa la dimensiunile acestei crize."
Bunea l-a inlocuit recent la conducerea ING Pensii pe Radu Vasilescu, dupa ce acesta a demisionat pentru a-si incepe propriul business in consultanta financiara.
Noul CEO al celei mai mari companii de pensii de pe piata a ocupat pozitia de director financiar in cadrul ING Asigurari de Viata, iar inainte de aceasta a fost vice-CEO al companiei de asigurari Interamerican.
"Este un drum logic si frumos, sunt foarte motivata de aceasta evolutie. Miscarea catre ING este o provocare, pentru ca este cea mai mare companie de pe piata."

ZiarulFinanciar - 2008

 

 

Bunea, ING Pensii: Conturile goale din piata vor scadea la 10% in cativa ani

ING a investit circa 66 de milioane de euro pentru a castiga primul loc pe piata pensiilor obligatorii, bani pe care se asteapta sa ii recupereze in urmatorii zece ani.
Ponderea clientilor fondurilor de pensii care au conturile goale, adica cei pentru care angajatorii nu vireaza contributiile de asigurari sociale, s-ar putea reduce la 10% in cativa ani, de la circa 22% in prezent, estimeaza Emilia Bunea, noul CEO al ING Pensii, cea mai mare companie din piata pensiilor obligatorii (pilonul II).
Cititi in ZIARUL FINANCIAR de maine caror factori se va datora majorarea numarului de angajati pentru care angajatorii vireaza contributii.

ZiarulFinanciar - 2008

 

 

Emilia Bunea preia conducerea ING Fond de Pensii

Emilia Bunea a devenit noul director general al ING Fond de Pensii, odata cu avizarea primita din partea Comisiei de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private (CSSPP).

Noul director general va fi responsabil de stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare necesare pentru a asigura atingerea obiectivelor companiei, precum si rolul de reprezentare in relatia cu presa si autoritati.

"Ne propunem sa ne consolidam in continuare pozitia foarte buna pe care o detinem pe piata pensiilor private din Romania, prin servicii care sa ii ajute pe clienti sa inteleaga cat mai bine noul sistem si un management al investitiilor extrem de profesionist. In plus, dialogul si consultarea permanenta cu autoritatile vor fi una dintre prioritatile mele, si aici vom avea in vedere valorificarea experientei substantiale pe care grupul ING a dobandit-o deja in domeniul administrarii fondurilor de pensii la nivel international", a declarat Emilia Bunea.

Emilia Bunea, 39 de ani, face parte din echipa ING din septembrie 2007, aceasta ocupand pozitia de director financiar al ING Asigurari de Viata.

ING Fond de Pensii a inregistrat la sfarsitul lui august peste 1,4 milioane de clienti pentru pensia privata, cota de piata ocupata de companie fiind de 33,2%. In functie de valoarea totala a activului net, ING Fond de Pensii avea o cota de piata de 38,7% la sfarsitul lunii iunie 2008.

ZiarulFinanciar - 2008

 

 

Emilia Bunea va administra pensia privata a 1,38 de milioane de romani

A absolvit Politehnica, dar si-a construit o cariera in asigurari si pensii private. In urma cu cincisprezece ani, Emilia Bunea se angaja ca secretara la o firma mica, pentru ca acum sa devina directorul celui mai mare fond de pensii private de pe piata.

Emilia Bunea, in varsta de 39 de ani, il va inlocui pe Radu Vasilescu la conducerea celui mai mare fond de pensii obligatorii de pe piata, ING. Vasilescu a demisionat recent, iar acum Bunea asteapta aprobarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pentru a prelua functia de director general al unui fond de pensii cu peste 1,38 de milioane de clienti, care va administra miliarde de euro in urmatorii ani.
In prezent, Bunea este directorul financiar al ING Asigurari de Viata, functie pe care o ocupa din septembrie anul trecut.
Dar cine este Emilia Bunea? Chiar daca a absolvit Politehnica, Bunea a fost atrasa de domeniul financiar. In urma cu circa 15 ani, in anul patru de facultate, Bunea obtinea primul sau job: secretara la Comtel, o firma de mici dimensiuni, cu actionari israelieni, care se ocupa de atragerea investitorilor straini in Romania. Dupa aproape un an, a ajuns Foreign Relations Manager, iar in cinci ani a fost numita director executiv.
A hotarat insa sa-si schimbe jobul si in '97 a intrat in iuresul pietei de capital, exact in perioada in care piata exploda. S-a angajat la firma de brokeraj Capital Securities, unde a invatat secretele Bursei, care i-au fost foarte utile mai tarziu, cand s-a ocupat de investitiile asiguratorului Interamerican.
/> Aventura pietei de capital a durat trei ani, iar in 2000 Bunea a ajuns la Interamerican, pe postul de director financiar. Intre timp, ea a absolvit un program de masterat la Academia de Studii Economice din Bucuresti, iar mai tarziu a obtinut calificarea de Chartered Financial Analyst (CFA, una dintre cele mai importante calificari pentru analistii financiari).
Interamerican a intrat pe piata romaneasca in 1995, ca membra a grupului elen cu acelasi nume, iar in 2001 grupul a fost preluat de olandezii de la Eureko. Interamerican este cel mai mare jucator din piata asigurarilor de sanatate si primul investitor care a construit un spital privat de mari dimensiuni in capitala, Euroclinic, pe care insa l-a scos recent la vanzare. Daca in 2000 Interamerican avea afaceri de 6,7 milioane de euro, in 2007 compania a ajuns la prime brute subscrise de aproape 21 de milioane de euro. Compania a crescut mai mult pe asigurari de viata, pe partea de asigurari generale dezvoltarea fiind ceva mai lenta.
Dupa ce a intrat in companie ca director financiar, Bunea a fost numita si vice-CEO. Printre cele mai importante proiecte la care a participat a fost lansarea de catre Interamerican a politelor unit-linked, asigurari de viata care plaseaza cea mai mare parte a banilor incasati de la clienti in fonduri de investitii.
In septembrie 2007, dupa sapte ani petrecuti in cadrul Interamerican, Bunea a intrat in ING Asigurari de Viata, cel mai mare jucator din piata de profil, pe postul de director financiar. Dupa ce va primi avizul Comisiei de Pensii Private pentru preluarea conducerii ING Pensii, Bunea va deveni directorul general al celui mai mare fond de pensii obligatorii de pe piata si va administra banii de pensie ai peste 1,38 de milioane de clienti.
Fondurile de pensii au colectat primele contributii de la clienti in luna mai, iar pana in prezent ING a incasat aproape 31 de milioane de euro, potrivit datelor Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. Clientii ING au printre cele mai mari salarii medii, din punctul de vedere al contributiei medii pe participant acest fond fiind al doilea fond din piata, cu 9,24 euro.
In luna iunie, ING Pensii si ING Asigurari au primit o amenda de 382.000 de euro de la Comisia de Pensii Private pentru externalizarea administrarii activelor fondurilor de pensii catre o divizie specializata a grupului, amenda pe care deja au platit-o.

ZiarulFinanciar - 2008

 

 

Emilia Bunea: Metropolitan Life mi-a oferit sansa de a ma reintoarce in business, in prima linie

Emilia Bunea (44 ani) s-a alaturat companiei Metropolitan Life Romania, in aceasta vara, in pozitia de CEO, dupa o perioada de cinci ani de zile a carierei sale petrecuta in Olanda in calitate de CFO la ING Group, segmentul ING Asigurari Europa. Aceasta alegere a fost insa dictata, dupa cum povesteste insasi Emilia Bunea, de catre "dorul de tara", in special, precum si de "dorinta de a ma intoarce in business, in prima linie".
Aproape jumatate din paharul tau de bere inseamna deja taxe. Salveaza berea!

Wall-Street.ro: Sunteti unul dintre cei cativa manageri care au avut calitatea de expat si nu oriunde, ci in Olanda, a zecea piata de asigurari ca dimensiune din lume. Ce ati vazut si avut de invatat in Olanda si ce anume ati putea face aici, acum, la MetLife si pentru piata locala?
Emilia Bunea: Pozitia pe care am avut-o, este adevarat, a fost localizata geografic in Olanda, dar am fost, de fapt, responsabila pentru un total de 11 tari, in afara Olandei. Mai precis, tarile regiunii noastre din Europa Centrala si de Est, dar si tari din Europa de Vest, precum Spania, Belgia, Luxemburg, ori tari din Europa de Sud, precum Grecia, Turcia. Asadar, o paleta larga.
Pentru mine acest lucru a insemnat o deschidere pentru a putea compara diverse modele de business ale acestor companii din tari diferite, lucru care m-a ajutat sa construiesc o viziune strategica, care poate folosi in orice context, si sunt sigura ca va fi utila si aici, acea « viziune din elicopter » asa cum spun, de obicei, englezii.
Este foarte importanta, de asemenea, si o viziune in context european, pentru ca din ce in ce mai putin ne putem gandi un business-ul izolat fata de ceea ce se intampla in Europa, nu numai din cauza reglementarilor care se intetesc, ci si pentru ca anumite contexte comerciale sau sociale sunt comune acestor tari si sunt multe lectii pe care le putem invata de acolo.
Piata din Romania nu este izolata fata de pietele din Uniunea Europeana si nu ar trebui sa o gandim in « izolare ». Orice viziune care inglobeaza intelegeri despre alte piete din jur ne poate ajuta sa ne dezvoltam in prezent. Nu suntem izolati, ci suntem chiar foarte strans legati, dupa cum stim, de celelalte piete in multe feluri. Romania are, desigur, propriile caracteristici, precum rata de penetrare foarte scazuta a asigurarilor in PIB, avem de prins din urma, dar mecanismele principale, nevoile principale, pe care le acoperim sunt aceleasi.
WS.ro: Care a fost cel mai dificil moment din cariera? Care erau provocarile?
Emilia Bunea: Cel mai dificil moment din cariera mea nu a fost acum, ci in toamna anului 1998, moment in care lucram in piata de capital. A fost o criza a pietelor emergente la momentul respectiv. Rusia a intrat in default si piata noastra, prea tanara Bursa de Valori, care crescuse foarte frumos pana atunci, a cazut si ea la momentul acela. Primul an de crestere frumoasa a Bursei a fost 1997 si avea cam un an si jumatate – doi ani de crestere Bursa cand s-a intamplat aceasta criza.
Eu imi incepusem cariera in investment banking in 1997 pe un trend foarte puternic ascendent. Construisem un portofoliu de clienti la Londra, publicam articole de research cu BNP Paribas la Londra, asadar, lucrurile cresteau frumos, era o atmosfera in general in care totul nu putea evolua decat in sus si cand s-a intamplat aceasta criza, cand Rusia a facut default si peste noapte dintr-o data telefoanele au tacut, a fost un moment foarte dificil. Si este un moment care m-a invatat multe si mi-a dat mult mai multa rezistenta fata de cicluri economice ulterioare.
Nu era atat de mult vorba despre valoarea portofoliilor - erau clienti bine diversificati si Romania era o felie relativ mica la nivel de portofoliu - cat despre potentialul pe care-l pierdeam pentru ca investitiile in Romania erau inca la inceput si acest lucru ne-a dat inapoi cativa ani.
WS.ro: Cand ati facut trecerea de la investment banking la asigurari?
Emilia Bunea: In 2000 s-a ivit aceasta oportunitate de a trece spre asigurari si reprezentat o decizie constienta. Intelegeam atunci care este potentialul pietei de capital si pana unde ma pot dezvolta, in timp ce piata de asigurari era in deschidere atunci, din nou cu cresteri frumoase – desigur de la o baza foarte mica – asadar, era un domeniu promitator alaturi de care mi-am dorit sa « cresc » si cred ca a fost un moment foarte bun atunci. Bineinteles, au existat si alte momente dificile si in aceasta perioada in care am lucrat in strainatate, dar au fost mai degraba personale pentru ca o expatriere inseamna niste schimbari, o adaptare la o cultura noua, sunt niste « smulgeri » care sunt foarte dificile, dar care sunt si extrem de sanatoase pe termen lung.
WS.ro: Care a fost cea mai buna decizie de business pe care ati luat-o? In ce context?
Emilia Bunea: Ne plac in general deciziile care aduc o dezvoltare, o crestere. Sigur ca au fost si astfel de decizii. Ma gandesc, de pilda la decizia de a construi si de a lansa spitalul Euroclinic; am fost vicepresedinte si CFO intr-o companie de asigurari la acel moment si bineinteles ca avut un rol important in aceasta decizie. A fost un mare risc, pentru ca era prima astfel de incercare in Romania. Dar, s-a dovedit a fi una corecta.
WS.ro: De ce ati ales MetLife? Este diferita ideea de business olandeza fata de cea americana?
Emilia Bunea: Exista diferente intre cultura olandeza si cea americana. Cultura americana, si a Metlife implicit, este mai pragmatica si mai axata pe rezultate. Dar, pentru mine alegerea a fost mai degraba dictata de dorinta mea de a ma intoarce in business in prima linie, iar aceasta posibilitate nu exista intr-un termen previzibil in compania la care am lucrat, in timp ce MetLife mi-a oferit aceasta posibilitate si, mai mult, in tara mea de care trebuie sa marturisesc ca imi era dor.
WS.ro: Cu siguranta ati citit raportul ASF pe 2013, unde Metropolitan Life apare cu PBS de 141 mil. lei si o cota de piata de 8,6% pe asigurari de viata. Este « suficient » pentru una dintre cele mai mari companii americane pe piata locala?
Emilia Bunea: Cifrele sunt doar partiale prezentate in raportul ASF. Avem specificitatea fuziunii intre Alico Asigurari cu fosta Aviva Asigurari. La Metropolitan Life, am avut prime brute subscrise in valoare de 262 de milioane de lei si cota de piata de 16%. Acesta este punctul meu de plecare.
Nu cred intr-o piata care pe termen lung poate sa ramana atat de concentrata. Nu trebuie sa vorbim atat de mult despre cota de piata si piata romaneasca cu 0,3% grad de penetrare este foarte mica pentru potentialul pe care-l are. In momentul in care vom patrunde prin acest « tavan de sticla », daca vreti, si vom deschide piata larga, incepem sa vorbim despre alte dimensiuni, sunt convinsa ca si cotele de piata se vor distribui mai mult decat sunt ele in momentul de fata. Cu siguranta nu vorbim despre o anumita cota de piata, dar vorbim de dorinta de a fi lider.
WS.ro: Subscrierile totale pe segmentul de asigurari de viata au scazut anul trecut cu 9,33%, de la 1.803 mil. lei la 1.634 mil. lei, dupa un interval de patru ani de cresteri. Exista cu adevarat acel potential de crestere tot laudat in ultimii ani?
Emilia Bunea: Sunt doua aspecte aici: unul de termen cu adevarat lung si unul de termen mediu. Pe termen cu adevarat lung, potentialul pietei exista dar pentru a-l concretiza vor fi necesare, dupa cum sigura s-a spus de multe ori, niste ingurajari, in special, pe partea de deductibilitate fiscala. Am vazut acest lucru peste tot in tarile din jur. Pietele din Ungaria si Polonia au crescut semnificativ in momentul in care s-a oferit deductibilitate pentru diverse produse de asigurari de viata. Cu siguranta acesta ar fi un declic pentru a activa acest potential.
Sunt in aceasta tara aproximati 6 milioane de oameni cu venituri medii care au nevoie si isi pot permite asigurari. Pentru mine retailul este piesa de temelie. Acum, cum ajungem la acesti oameni, mecanismele in care ajungem la ei, uneori pot sa fie si corporate prin ceea ce se numeste employee benefits. Asadar, poate sa fie un mecanism de accelerare, dar cu siguranta nu singurul.
Acum pentru ce s-a intamplat in ultimii cativa ani, asadar, tabloul de termen mediu, lucrurile nu sunt surprinzatoare, pentru ca ne aflam in urma unei crize. Primele brute subscrise sunt o combinatie intre vanzarile noi si ceea ce produce portofoliul existent. Ori, intr-o criza cand oamenii au avut nevoie de bani si au gasit aceste resurse, multi dintre acestia au reziliat politele, lucru care a dus – chiar daca vanzarile noi continuau sa fie pe un trend plat sau ascendent – primele subscrise in jos.
Acum ne revenim din criza, cu un recul fata de restul economiei, pentru ca serviciile financiare tind sa faca asta si coada rezilierilor incepe sa se subtieze. Dar, o crestere cu adevarat semnificativa apare in conditiile deschiderii unei piete adiacente pietei de asigurari de viata cum ar fi cea de sanatate, unde cel mai simplu lucru de realizat ar fi deductibilitatea fiscala integrala - acum este partiala - de preferinta pe o suma similara cu cea de la pensiile private (400 euro) ce functioneaza.
Revenind la mecanismul de deductibilitate care functioneaza si poate fi folosit, atat pentru asigurarile de viata, cat si pentru asigurarile de sanatate, prin nededucerea de catre angajatori in cazul acesta a contributiilor pentru acea parte de prima. Si, desigur, cadrul legislativ pentru reforma de sanatate ar fi foarte folositor daca ar crea spatiul pentru un pilon privat.
Progresul este deocamdata lent. Au existat alte prioritati. Dupa cum stim, s-a definit un pachet de baza care este foarte larg. Trebuie insa sa ne intrebam cu facem sanatatea pana la urma sustenabila pentru intreaga populatie pentru ceea ce pot atat Guvernul cat si companiile private.
Cine este Emilia Bunea?
MetLife a numit-o pe Emilia Bunea in calitate de Chief Executive Officer (CEO) al Metropolitan Life, incepand cu 1 iulie 2014. Emilia Bunea preia aceasta pozitie de la Theodor Alexandrescu, care a condus cu succes operatiunile MetLife in Romania timp de noua ani. Numirea Emiliei Bunea este in curs de aprobare din partea autoritatilor locale.
Anterior acestei numiri, Emilia Bunea (44 ani) a detinut functia de Chief Financial Officer la ING Group, segmentul ING Asigurari Europa, in sediul central din Amsterdam. Cariera sa cu ING a inceput in anul 2007, cand s-a alaturat ING in pozitia de CFO pentru operatiunile de asigurari de viata si pensii private, ulterior fiind desemnata Chief Executive Officer al ING Pensii. Anterior experientei in cadrul ING, Emilia a ocupat pozitii ca Director General Adjunct si CFO la Interamerican Group (in prezent Eureko Romania) in perioada 2000 - 2007 si roluri executive in cadrul companiilor Capital Securities si Comtel Rom.
Emilia detine o certificare CFA (Chartered Financial Analyst) din partea CFA Institute U.S., un Executive MBA la Universitatea Washington, Seattle, si un BA in Inginerie Software la Facultatea de Automatica Bucuresti.

wall-street - 2014

 

 

ING o avanseaza pe Emilia Bunea la nivel regional. Vezi cine e noul sef al ING Fond de Pensii

Grupul financiar ING, prezent in Romania cu afaceri bancare, de asigurari si de pensii, a anuntat ca Emilia Bunea, actualul director general al ING Fond de Pensii, preia din 1 aprilie o functie la nivel regional si va fi inlocuita cu Marius Popescu, directorul ING Investment Management.
Emilia Bunea (foto) va prelua functia de chief financial officer (CFO) in cadrul ING Asigurari Europa Centrala.

Mandatul lui Marius Popescu in pozitia de director general al ING Fond de Pensii urmeaza sa fie supus aprobarii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
"Promovarea unui membru din echipa ING Romania in structurile regionale de top management ale grupului dovedeste, o data in plus, nivelul ridicat de expertiza al specialistilor romani si rezultatele excelente obtinute pe plan local", a declarat directorul general al ING Asigurari de Viata si presedinte al consiliului de administratie al ING Fond de Pensii, Cornelia Coman.
Emilia Bunea, in varsta de 40 de ani, lucreaza la ING din septembrie 2007, in timp ce Marius Popescu, 35 de ani, are o vechime de cinci ani in cadrul afacerii din Romania a grupului olandez.

wall-street - 2010

 

 

Hobby de manager: Emilia Bunea, CEO Metropolitan Life

Emilia Bunea, CEO Metropolitan Life, cunoaşte piaţa asigurărilor ca-n palmă. Este de 7 ani în domeniu şi după a dirijat această piaţă din Olanda, a decis să revină în ţară, la conducerea Metropolitan Life. Are planuri pe termen lung, planuri care vizează bunăstarea românilor, după cum chiar ea mărturiseşte.

Când am întrebat-o de hobby-uri, ne-a răspuns: "munca". Emilia crede cu tărie că un manager care nu este pasionat de munca lui nu are cum sa exceleze în această funcţie. Îşi face timp însă şi pentru micile plăceri personale.

Pentru ea, joggingul a ajuns să fie un stil de viaţă, pe care îl împleteşte cu măiestrie şi cu latura profesională.

Am întrebat-o ce sfat i-ar da unui tânăr aflat la început de carieră şi am primit un răspuns care la prima vedere parte un paradox.

antena3.ro - 2014

 

 

Emilia Bunea, CEO Metropolitan Life: "Angajaţii îşi doresc o soluţie completă atunci când merg la medic, fie că e vorba de asigurarea de sănătate, sau de abonamentul medical"

Mai bine de jumătate dintre românii care nu au o asigurare privată de sănătate şi-ar dori să îşi încheie o astfel de poliţă. Mai mult, 45% dintre conaţionali sunt dispuşi chiar să plătească lunar 100 de lei pentru a beneficia de o asigurare privată de sănătate, în timp ce 28% ar plăti o sumă cuprinsă între 101 şi 200 lei.
Aceste concluzii aparţin unui studiu realizat la iniţiativa Metropolitan Life de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) şi au fost prezentate de Emilia Bunea, CEO Metropolitan Life în cadrul conferinţei Mediafax Talks about Health Reform.
Bunea a vorbit despre percepţia pe care o au românii cu privire la asigurarea privată de sănătate, precizând că angajaţii români îşi doresc o soluţie completă atunci când merg la medic. "Din date se observă că se face o confuzie între asigurări şi abonamente. Pentru angajaţi contează mai puţin dacă au un abonament medical sau dacă au o asigurare privată de sănătate. Pentru ei sunt importante serviciile medicale pe care le primesc. Angajaţii preferă o soluţie de sănătate completă. Din datele studiului se poate observa că 54% dintre respondenţi au declarat că au o asigurare de sănătate inclusă în pachetul de beneficii oferit de angajator, în vreme ce 67% declară că au abonament medical. Suprapunerea acestor procente, care depăşeste 100%, este explicată prin confuzia pe care angajaţii o fac între o asigurare de sănătate şi un abonament medical", a precizat Emilia Bunea.
Când au fost întrebaţi despre beneficiile oferite de o asigurare de sănătate şi cele oferite de un abonament medical, respondenţii au spus că abonamentul medical oferă o reducere de cost pentru spitalizare şi chirurgie (mai mult de două treimi), că serviciile medicale sunt acoperite în reţeaua clinicii, nu în afara ei (aproape două treimi). În plus, 61% dintre participanţi au declarat că abonamentul medical acoperă prevenţia anumitor afecţiuni şi 59% au spus că abonamentul medical acoperă servicii medicale pentru afecţiuni existente.
"Confuzia este evidentă în condiţiile în care 53% dintre respondenţi consideră că abonamentul medical acoperă spitalizarea, chirurgia, tratamentul şi investigaţiile complexe. Trei sferturi dintre respondenţi înţeleg că asigurarea de sănătate acoperă spitalizarea, chirurgia, abonamentul şi investigaţiile complexe. Totuşi, respondenţii nu ştiu sigur dacă se oferă doar reducere la aceste servicii sau ele sunt acoperite integral. În plus, 62% înţeleg că asigurarea de sănătate acoperă servicii medicale atât în ţară, cât şi în străinătate, incluzând serviciile de prevenţie", a spus Bunea.
Studiul realizat la iniţiativa Metropolitan Life de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a avut două componente:
● Cantitativ: peste 300 angajaţi, din companii multinaţionale şi naţionale, cu peste 100 de angajaţi, cu vârsta de peste 30 de ani, marja de eroare: ±5,7%, metoda CATI (chestionar telefonic), perioada: octombrie 2014.
● Calitativ: 13 angajatori, 40% companii locale, 60% companii multinaţionale, domenii de activitate diferite (maximum două din acelaşi domeniu), companii medii şi mari, plus 2 mici (aproximativ 50 angajaţi), perioada: octombrie – noiembrie 2014.

gandul - 2014