Elena Cremenescu - Sarantis

Elena Cremenescu

Elena Cremenescu este deputy general manager la filiala Berceni al Sarantis România. Si-a inceput cariera in antrepenoriat si reuşit sa creeze, impreuna cu sotul sa, de la zero o afacere cu cosmetice Elmiplant, pe care a

vandut-o în 2007 catre grupul elen Sarantis. Elena Cremenescu spune despre vanzarea companiei cladite impreuna cu sotul ei, Mircea, ca a fost cea mai dificilă decizie de luat, dar care s-a dovedit a fi foarte inspirată.

 

Articole din presa:

 

Proprietarul Elmiplant a vandut cosmetice in Romania de circa 36 mil. euro


Grupul elen Sarantis, producatorul cosmeticelor Elmiplant, si-a majorat anul trecut afacerile pe piata romaneasca cu 4,35%, la 35,86 milioane euro, iar profitul EBIT (inainte de deducerea dobanzilor si impozitelor) a urcat cu 34,15%, la 2,15 milioane euro, scrie Mediafax.
In 2012, Sarantis Romania a avut o cifra de afaceri de 34,37 milioane euro si un EBIT de 1,6 milioane euro.
Aceste rezultate pozitioneaza Romania pe locul trei la nivelul grupului elen, atat in functie de cifra de afaceri, cat si dupa EBIT, dupa Grecia si Polonia. Piata romaneasca reprezinta 15,16% din businessul Sarantis, situat anul trecut la 236,59 milioane euro.
In octombrie 2013, Sarantis a anuntat ca transfera in Grecia productia de cosmetice de la fabrica Emiplant din Romania, care va deveni insa centrul pentru cercetarea si dezvoltarea de produse in Europa Centrala si de Est (ECE), coordonat de fondatorul Elmiplant, Elena Cremenescu.
Transferul productiei se va incheia la sfarsitul primului trimestru din 2014, iar prin aceasta mutare compania estimeaza reduceri de costuri de 500.000 euro pe an.
Elmiplant este un brand romanesc de cosmetice creat in 1992 de Elena si Ion Cremenescu. In 2003, proprietarii au investit 1,5 milioane de dolari intr-o unitate de productie si un nou sediu, in Bucuresti, iar patru ani mai tarziu au vandut compania catre Sarantis, pentru 6,5 milioane euro.
Sarantis activeaza in Romania din anul 1996, prin firma Romsar Cosmetics, care a devenit in 2005 Sarantis Romania. Compania detine un portofoliu de produse care include cosmetice, parfumuri, produse pentru ingrijirea casei si auto, alimente pentru animalele de companie si suplimente alimentare. Distributia produselor se face la nivel national prin intermediul a 10 birouri de vanzari si cinci depozite regionale.

Wall-street.ro- 2014

 

 

Elena Cremenescu a clădit imperiul Elmiplant pe care l-a vândut ulterior cu 6,5 milioane de euro


De formaţie farmacist, Elena Cremenescu a reuşit să creeze, împreună cu soţul său, de la zero o afacere cu cosmetice pe care au vândut-o în 2007 către grupul elen Sarantis, într-o tranzacţie evaluată la 6,5 milioane de euro.
Firma se numea Elmi Prodfarm, plecând de la numele celor doi antreprenori (Elena şi Mircea), iar marca a fost botezată Elmiplant. Antreprenoarea este de părere că stilul în care se conduce o afacere nu se poate face "din cărţi", ci "după cum simţi, după cum îţi este felul, personalitatea, firea. Personal sunt convinsă ca succesul oricărei afaceri depinde foarte mult de calitatea oamenilor pe care îi alegi, de capacitatea liderului de a-şi apropia angajaţii". Ea spune că are şi acum alături oamenii cu care a pornit afacerea. "Practic suntem o mare familie cu necazuri şi bucurii pe care le împărtăşim împreună. Acest lucru nu exclude responsabilitatea, seriozitatea, autoritatea fiecăruia ca mod de lucru."
Despre vânzare, Elena Cremenescu spune că "a fost cea mai dificilă decizie de luat, dar care s-a dovedit a fi foarte inspirată". Pe de o parte, pentru că odată cu venirea crizei greu se mai încheie tranzacţii, iar cele puţine care se finalizează au valori mai mici. Iar pe de altă parte, pentru că după preluare, noii proprietari au avut fonduri disponibile pentru investiţii. Din 2008 "lucrez în fiecare an la proiecte care se finalizează cu produse Elmiplant noi, mai performante, inovatoare, mai bune", spune creatoarea mărcii. Şi, nu în ultimul rând, pentru că după vânzare Elena Cremenescu s-a putut concentra pe ceea ce îi place cel mai mult: cercetarea.

BusinessMagazin- 2012

 

 

Proprietarul Elmiplant: 240 de romani isi vor pastra locul de munca. Romania devine centru de cercetare

Chiar daca in prima parte a anului viitor, Sarantis va reloca productia brandului Elmiplant din Romania in Grecia, compania sustine ca va mentine activitatile de cercetare-dezvoltare si distributie, insemnand 240 de locuri de munca.
"Romania devine cel mai important centru de Research & Development pentru grupul Sarantis pe zona Central-Est Europeana, sub conducerea Elenei Cremenescu, fondatorul Elmiplant", se arata in comunicat.
In fabrica Elmiplant lucrau 49 de angajati. Dintre acestia 19 vor fi reabsorbiti in cadrul Sarantis Romania pe diferite pozitii.
Fabrica Elmiplant din Berceni, Bucuresti, realiza o productie anuala de aproximativ 6 milioane de unitati. Brandurile fabricate erau Elmiplant, Bioten – inclusiv linia pentru export - si Kolastyna – un brand polonez apartinand grupului Sarantis.
Productia va fi reluata in luna iulie in Grecia. Fabrica din Grecia produce, in prezent, de trei ori mai multe unitati decat fabrica din Romania.
Elmiplant este un brand romanesc de cosmetice creat in 1992 de Elena si Ion Cremenescu. In 2003, proprietarii au investit 1,5 milioane de dolari intr-o unitate de productie si un nou sediu, in Bucuresti, iar patru ani mai tarziu au vandut compania catre Sarantis, pentru 6,5 milioane euro. Anul trecut compania a afisat afaceri de 35 mil. euro.
Productia cremelor de fata si corp Elmiplant, Bioten, Kolastyna va fi transferata la fabrica Sarantis din Oinofoita, Grecia. Transferul se va incheia la sfarsitul primului trimestru din 2014.
Sarantis activeaza in Romania din anul 1996, prin firma Romsar Cosmetics, care a devenit in 2005 Sarantis Romania. Compania detine un portofoliu de produse care include cosmetice, parfumuri, produse pentru ingrijirea casei si auto, alimente pentru animalele de companie si suplimente alimentare. Distributia produselor se face la nivel national prin intermediul a 10 birouri de vanzari si cinci depozite regionale.
In primul semestru, grupul elen a inregistrat pe piata romaneasca o cifra de afaceri de 16,4 milioane euro, cu 3,8% mai mare fata de perioada similara din 2012. In acelasi interval, profitul EBIT (inainte de deducerea dobanzilor si impozitelor) a fost de 680.000 euro, in crestere cu 53,8% fata de primele sase luni ale anului trecut.

Wall-street.ro- 2013

 

 

Reţete româneşti de succes (II). Frumuseţe la export/ de Cătălin Radu Tănase, Doru Iacob

O jumatate de miliard de euro pe an face piata de cosmetice din Romania! Marile companii straine au partea leului, dar exista cateva firme romanesti care au clientii lor. I-au atras cu retete romanesti, sau cu produse bazate pe materii prime romanesti, cum ar fi, de exemplu, apa termala de la noi. Iata doua branduri locale ce vand bine aici, si care chiar au avut curaj sa iasa peste granita: Elmiplant si Ivatherm.
"Mama - spune Elena Cremenescu -, care mi-a fost toata viata un model, nu a folosit cand eram copii decat plante pentru a drege orice stare de boala pe care o aveam, aceasta incredere in puterea miraculoasa a plantelor s-a perpetuat." "Am fost atrasa de apa minerala Herculane, de pe Valea Cernei, cunoscand istoria acestei ape si istoria bailor Herculane - povesteste Rucsandra Hurezeanu." Elena Cremenescu si Rucsandra Hurezeanu. Doua femei diferite, doua destine aparte, doua varste. Si totusi, exista ceva ce le uneste mai presus de ceea ce le desparte. Au facut cu mainile si mintile lor, plecand de la zero doua companii mari pe piata cosmeticelor din Romania.
Elena a pariat pe proprietatile plantelor. I-a luat 18 ani sa ajunga impreuna cu familia ei la o cifra de afaceri de 5 milioane de euro si sa fie al patrulea jucator pe piata cosmeticelor.
Produse pentru toate buzunarele. "Evident mi-am dorit din tot sufletul sa fac ceva care sa-mi aduca si bunastare materiala, de ce nu, dar sa fac si ceva care sa ajute femeia din Romania."
Rucsandra a pariat pe apa termala. In cinci ani a ajuns la o cifra de afaceri de 2 milioane de euro pe an si la o cota de piata de 10 la suta. Cremele ei intra, insa, spre deosebire de ale Elenei, in categoria dermato-cosmeticelor, ceva intre cosmetica si tratament medical. "Noi incercam sa oferim femeilor produse foarte elaborate si ultimele inovatii in dermatologie. Elaborate inseamna si scumpe? Elaborate inseamna... da, scumpe! Insa produsele noastre au un pret corect."
Mult si mai ieftin versus putin si mai scump. Sint doua retete de afaceri si functioneaza amandoua intr-o Romanie in care multinationalele din Franta si Germania si-au adjudecat cea mai groasa felie de tort.
"Am fost generatia pe care Revolutia ne-a prins la deplina maturitate, mai spune Elena Cremenescu. Eram cercetator stiintific principal la Institutul pentru controlul de stat al medicametului." In '90 Elena ii ajuta pe arabi sa scoata niste cosmetice aici in Romania. Sotul ei, Mircea a pus punctul pe i. "Si eu am intrebat-o urmatorul lucru, isi aminteste Mircea Cremenescu: dar noi nu putem realiza aceste produse? Ea mi-a spus ca este foarte greu. Ce inseamna e foarte greu? Pai gandeste-te ca sunt materii prime, patrunderea pe piata nu este usoara. Si i-am zis: ma ocup eu de acest lucru."
Nici Rucsandra Hurezeanu nu a pornit singura in aceasta aventura. "Cu banii cum a fost? Banuiesc ca nu e tocmai simplu sa incepi un business...trebuie sa pornesti cu ceva! Da, am am avut norocul sa am o familie care sa spijine financiar efortul acestei afaceri."
Elena Cremenesacu isi aminteste: "Eliza Grigoriu este prima mea angajata din 1992. Primul nostru spatiu de productie a fost o pivnita. Eram doi-trei in 5-6 metri patrati.Acolo mancam. De fapt, foarte multi ani, tot colectivul nostru mancam impreuna, ne distram impreuna, in sensul ca ieseam la iarba verde."
"Am lucrat 10 ani in industria farmaceutica - isi aminteste si Rucsandra Hurezeanu - si la un moment dat m-am simtit pregatita, am simtit ca a venit momentul sa creez o marca proprie, cu fortele mele proprii si asta am facut."
Rucsandra e medic de profesie asa ca pe medici i-a vizitat prima data, cand a vrut sa se lanseze pe piata. Elena e farmacista si a preferat laboratorul. Pe Mircea, sotul ei, l-a trimis sa cucereasca piata.
Mircea Cremenescu: "Ma vad in anul 1992, cu diplomatul in mana, cu un buchet de flori si incercand sa cuceresc clientii. Ma rugam de vanzatoare sa-mi primeasca si mie produsele si ziceau, dar dumneata cine esti dom'le ca nu am auzit in viata mea de tine! Doamna, sunt un producator. E ok ti-l iau si ti-l pun acolo pe raft. Daca se vinde bine, daca nu, vii si ti le iei."
Rucsandra Hurezeanu: "Am inceput prin a-i convinge pe medicii dermatologi si i-am convins prin studii clinice. Cred ca 70 la suta din vanzarile noastre se datoreaza medicilor dermatologi."
Nici Hurezeanu si nici Cremenescu nu prea vorbesc de noptile nedormite si de momentele de disperare. Se alinta, in schimb, si gasesc explicatii amuzante pentru succesul lor: "Mama mea este o antreprenoare si la noi in familie, femeile sint antreprenoare, spune Rucsandra Hurezeanu. Probabil ca am mostenit ceva, curajul cred.""Nici nu puteam sa ma gandesc ca ma voi imbogati dintr-o afacere, precizeaza Mircea Cremenescu. Sincer va spun! Aveam un Oltcit pe vremea aceea. Era masina pe care o aveam de dinainte de revolutie. Sigur ca eu ma mandream cu acel Oltcit, mi se parea o masina formidabila. Acel Oltcit a construit Elmiplantul, efectiv."
Rucsandra Hurezeanu vrea sa cucereasca si pietele din celelalte tari est-europene. Familia Cremenescu se uita spre Grecia si Serbia. Au ramas la conducerea companiei, chiar daca acum trei ani au vandut actiunile unor greci pentru sase milioane si jumatate de euro. Angajatii sunt cheia nu numai pentru extinderea afacerii, ci mai ales pentru existenta acesteia. "Iar eu, spune Elena Cremenescu, dupa ce am vandut Elmiplantul catre Sarantis, ii simteam speriati, ii simteam stresati de aceasta tranzactie, iar promisiunea ca raman langa ei am vrut sa mi-o tin si sper sa o duc mai departe." "Cel mai important lucru in echipa mea, precizeaza Rucsandra Hurezeanu, este entuziasmul si dorinta de a fi cei mai buni. Asta ii motiveaza si lucreaza ca si cum ar fi compania lor."
Elena Cremenescu creeaza impreuna cu echipa ei, fiecare produs, iar de testat le are la indemana pe fetele din firma. "Nu am intalnit pe nimeni care sa refuze. Dimpotriva sint foarte incantate sa vada ce amestecam noi aici ca vrajitoarele."
Ca tanara mamica, Rucsandra are un reper in industria cosmeticelor, desi, la prima vedere se gandeste ca perfectiunea nu este ceva de care noi pamantenii sa avem parte. "E foarte greu sa gasesti tenul perfect si tenul normal. Nu e fundul bebelusilor? Ba da! Uite ca nu m-am gandit la asta....fundul bebelusilor...Asa este!"
La Cremenesti, totul se intampla in Bucuresti, in fabricutele pe care le-au schimbat rand pe rand, odata cu cresterea productiei. "Am inceput cu doua creme si, sigur, cumparam cateva kilograme de substante pentru a realiza aceste produse. Evident ca le faceam intr-o fabrica autorizata. Dupa cativa ani, am reusit sa ne facem propriul nostru laborator si o mica fabricuta."
Hurezeanu a ales o alta varianta. "Unde va produceti cosmeticele? Am ales Franta. De ce? Pentru ca Franta are o expertiza in cosmetologie. Exista sute de companii de cosmetice si preturile de productie nu sint mari."
Asa ca, in timp, ce la sediul firmei din Berceni, al sotilor Cremenescu, emulsificatoarele amesteca tone de creme, banda merge continuu si box-paletii ocupa holurile, in partea cealalta asta se intampla la Paris si in sudul Frantei, dar nu chiar imediat. Mai intai este apa care izvoraste la Herculane. Nu, nu este izvorul din care beau turistii inarmati cu sticlute. Nu, nu este nici izvorul care alimenteaza bazinele unde turistii fac baie. Dermato-cosmeticele Rucsandrei Hurezeanu se fac cu apa captata de la un izvor de mare adancime, inchis accesului public. De la Herculane pleaca cu cisternele in Franta, sa innobileze cremele cu retetele scrise la Paris si produse la Carpentras. Si metoda functioneaza chiar si in fata numelor consacrate.
Exista insa ceva mai mult decat tot ce v-au povestit pana acum personajele noastre. "Lucrurile de succes nu se realizeaza simplu, spune Mircea Cremenescu. Inseamna o munca titanica. Eu cred ca multi dintre romani nu au aceasta tenacitate si din cauza acestui fapt clacheaza usor." " Am plecat dintr-un sat de langa Voinesti, Dambovita, un sat aflat intr-o zona de deal spre munte, adauga Elena Cremenescu. In zonele acelea munceai alaturi de parinti de cand se topea zapada pana cand revenea zapada. Toata viata de elev a fost o fericire, cand incepea scoala, pentru ca incetam sa mai muncim." "Nu mi-am pus niciodata problema sa raman afara, insista sa mai spuna Mircea Cremenescu. Nu pentru ca pot sa spun ca sint patriot. Sigur ca sint, dar vroiam sa realizam ceva. Eu impreuna cu sotia mea."
"Pot sa aplic chiar si in business o filosofie de viata, e de parere Rucsandra Hurezeanu. Chair daca maturi strada, daca ai o pozitie intr-o companie, daca esti doctor, daca esti profesor sau medic, important este sa faci cu placere si pasiune ceea ce faci." Acesta sa fie secretul succesului dumneavoastra? O copilarie fericita si niste parinti minunati? Da! Si mai cred ca atunci cand visezi de unul singur, e doar un vis, iar cand visezi impreuna cu cineva, visul devine realitate..."
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 5 decembrie 2010


ZiarulFinanciar- 2011

 

 

Elena Cremenescu: Banii din vanzarea Elmiplant vor merge in imobiliare

Compania greaca Sarantis Romania a preluat Elmi Prodfarm, producatorul cosmeticelor Elmiplant, pentru 6,5 mil. euro, suma care nu include fabrica si facilitatile de productie ale acestuia. Elmi Prodfarm, afacere dezvoltata in ultimii 15 ani de sotii Elena si Mircea Cremenescu, a fost evaluata la aproximativ 10 mil. euro, potrivit fostilor actionari. Si fondul de investitii Global Finance din Grecia a fost interesat de afacerea Elmiplant, insa in faza finala a negocierilor a ajuns doar Sarantis. "Propunerea Sarantis s-a pliat perfect cu planurile noastre pentru Elmiplant. Impreuna, vom continua sa dezvoltam acest brand, iar numele companiei va ramane acelasi", a declarat Elena Cremenescu. Ea va ramane in managementul companiei pe pozitia de director general adjunct, iar Andreea Cremenescu, fiica acesteia, va continua sa conduca departamentul de marketing. Sotii Cremenescu vor investi banii din vanzarea Elmiplant in principal in proiecte imobiliare. "In ultimii ani, sotul meu s-a implicat in proiecte imobiliare si probabil ca suma primita din vanzarea Elmiplant se va duce in principal in imobiliare. Castigurile din acest sector sunt inca atractive", a precizat Elena Cremenescu. Potrivit companiei Sarantis, Elmi Prodfarm anticipeaza pentru acest an vanzari de 3,8 milioane de euro si un profit inainte de impozitare de un milion de euro. Cif
ra de afaceri a Elmi Prodfarm a ajuns la 9,6 mil. lei ( 2,8 mil. euro) in primele noua luni ale anului, in crestere cu 24% fata de perioada similara din 2006. Compania are circa 90 de angajati, iar portofoliul acesteia numara peste 100 de produse si branduri precum Elmiplant, Bioten, Blossom sau Cellulight. Distribuitorul Sarantis este prezent pe piata romaneasca din anul 1996 si are in portofoliu parfumuri, cosmetice si produse pentru curatenia locuintei. Sarantis Romania a inregistrat in primele noua luni ale anului o cifra de afaceri de 28 mil. euro, in crestere cu 28% fata de valoarea realizata in perioada similara din 2006.

ZiarulFinanciar- 2007

 

 

Elmiplant, de la o mie de cutii cu crema la un business evaluat la 10 milioane de euro


Elena Cremenescu, director executiv al Elmi Prodfarm: De aproape sapte ani exportam in Republica Moldova si in Canada catre mai multe saloane si clinici de infrumusetare. De curand am inregistrat produsele in Japonia si suntem in curs de inregistrare in Israel si in tarile scandinave
Elena si Mircea Cremenescu, cei doi actionari ai producatorului din industria cosmetica Elmi Prodfarm, iau in calcul semnarea unui parteneriat cu un fond de investitii pentru a asigura dezvoltarea afacerii si cresterea brandului Elmiplant pe o piata dominata de marile branduri internationale.
"Permanent sunt cereri de parteneriate cu fonduri de investitii si s-ar putea ca in viitorul apropiat sa fac o asociere cu cineva mai puternic, in ideea de a ma retrage pe partea de productie, de farmaceutice si dermatocosmetice, dar asta numai in conditiile in care brandul va fi dezvoltat si promovat in continuare. Cred ca firma asta merita peste 10 milioane de euro, iar un viitor parteneriat cu un fond de investitii ne-ar ajuta", spune Elena Cremenescu, director executiv al Elmi Prodfarm.
Potrivit reprezentantilor companiei, propuneri de preluare au existat si pana in prezent, insa nu s-a ajuns la niciun acord.
"A venit o firma din Germania care producea lapte praf pentru sugari. Eu vreau pe cineva care are legatura cu domeniul, pentru ca Elmiplant merita continuat, dezvoltat si promovat mai mult decat pot eu sa-mi permit. Numai asta ar fi motivatia pentru care as face o vanzare in vreun fel", adauga Cremenescu.
Elena si Mircea Cremenescu, fondatorii companiei Elmi Prodfarm, care produce marca Elmiplant, au renuntat in 1992 la locurile de munca de farmacist cercetator, respectiv de inginer pentru a incepe afacerea cu cosmetice. "Cu
m industria de calculatoare s-a dus vertiginos dupa revolutie si cum in cercetare, unde lucram eu, salariile erau atat de mici incat ma simteam frustrata pentru acest aspect, am hotarat sa incepem productia de cosmetice, mai ales ca in perioada '90-'92 Romania devenise realmente cosul de gunoi al Europei pentru ca se aduceau cu tirurile cosmetice din afara, unele mai vechi de zece ani, iar noi ne bucuram ca vedeam un produs cosmetic strain", povesteste Elena Cremenescu, director executiv al Elmi Prodfarm.
Au inceput cu trei retete, pentru o crema antirid, o crema hidratanta si una nutritiva, cu ajutorul carora au fabricat o mie de cutiute cu crema. "Noaptea lipeam etichetele cu aracet, iar dimineata le gaseam jos. Niciodata nu ne-am imaginat ca lipitul cu aracet pe cutie de polietilena nu o sa stea in veci. Au fost momente absolut ingrozitoare, pentru ca simteam ca se prabuseste totul in jurul nostru, mai ales ca amandoi ne parasisem serviciul", explica Cremenescu.
Numele de marca a fost creat din initialele fondatorilor si din dorinta acestora ca productia lor sa fie bazata de plante. In primii ani au reusit sa-si distribuie produsele catre un lant restrans de magazine, iar tot ce au castigat au reinvestit in dezvoltarea gamei de produse.
"In 1994 am fost primii producatori de emulsii de protectie solara, lucru care ne-a adus foarte multi bani pentru perioada aceea, in asa fel incat sa ne putem cumpara echipamentele necesare productiei", isi aminteste Cremenescu.
In anul 2000, compania a avut primul spatiu in proprietate, o locatie pe doua nivele, cu o suprafata de 4.000 de metri patrati. "A fost o investitie de 400 de mii de dolari, iar cei de la care am achizitionat cladirea au acceptat ca plata sa se faca in transe lunare timp de trei ani. Am obtinut niste credite, punand gaj utilajele si masinile de carat marfa, si in doi ani am reusit sa amenajam si sa ne mutam aici", declara Cremenescu.
In prezent compania numara 85 de angajati, un portofoliu de peste 100 de produse de diferite game, branduri ca Elmiplant, Bioten, Blossom sau Cellulight si o retea de distributie in toata tara, dar si in strainatate. "10% din productie merge la export. De aproape sapte ani exportam in Republica Moldova catre un distribuitor de cosmetice si medicamente si in Canada catre mai multe saloane si clinici de infrumusetare. De curand am inregistrat produsele in Japonia si suntem in curs de inregistrare in Israel si in tarile scandinave", mai spune Cremenescu.
Elmi Prodfarm produce si in sistem private label pentru doi dintre partenerii sai, Carrefour si Mediplus. "Facem si produse destinate partenerilor nostri. Pentru Carrefour facem o gama de sase produse, sub marca Nr. 1, iar pentru Mediplus, gama Herbology distribuita in reteaua SensiBlu. Am avut propuneri si din afara tarii sa facem private label, dar volumele cerute erau foarte mari si nu faceam fata cu productia, ca sa nu mai vorbim de faptul ca multi straini cred ca mana de lucru este foarte ieftina in Romania."
In primele noua luni ale anului 2007, cifra de afaceri a Elmi Prodfarm a ajuns la 9,6 mil. lei ( 2,8 mil. euro), in crestere cu 24% fata de perioada similara a anului trecut, iar pentru intreg anul compania estimeaza afaceri de pana la 13 mil. lei (3,9 mil. euro). "Cresterea s-a simtit dupa relansarea, la inceputul acestui an, a gamei Bioten pentru ingrijirea tenului, bazata pe miere si ingrediente naturale, ale carei produse au dublat vanzarile companiei. Si gama Cellulight, lansata la inceputul acestui an, a adus cresteri ale cifrei de afaceri de 54% pe segmentul produselor de ingrijire a corpului, iar lotiunile pentru protectie solara dubleaza afacerile in lunile de sezon estival", explica Andreea Cremenescu, director de marketing al Elmi Prodfarm.
Daca la inceput distributia se axa mai mult pe farmaciile din tara, in ultimii ani o parte din ce in ce mai mare din vanzari merge in supermarketuri. Si pentru ultimele luni ale acestui an compania estimeaza ca isi va mentine ritmul de crestere inregistrat pana acum datorita perioadei de iarna, cand exista o cerere foarte mare pentru pachetele cu produse-cadou de sarbatori, distribuite mai ales in supermarketuri.
Cu preturi cuprinse intre 6 si 20 de lei, produsele Elmiplant se adreseaza unui target cu venituri medii. "Gama Blossom s-a dorit a fi o gama de lux, dar din pacate a prins mai putin din cauza pretului (20 de lei). Perceptia consumatorului este ca pretul e mult prea mare pentru un produs romanesc", spune Elena Cremenescu.
Compania a alocat anul acesta pentru promovare aproape 10% din valoarea cifrei de afaceri si a investit in relansarea gamei Bioten peste 150.000 de euro.

ZiarulFinanciar- 2007

 

 

Sarantis: România va fi centrul de cercetare/dezvoltare din Europa Centrală şi de Est, după închiderea fabricii Elmiplant


Prin închiderea fabricii Elmiplant, Sarantis susţine că transferă în Grecia doar o mică parte a bussinesului din România, care va deveni centrul pentru cercetarea şi dezvoltarea de produse în Europa Centrală şi de Est (ECE), coordonat de fondatorul Elmiplant, Elena Cremenescu.
va fi centrul de cercetare/dezvoltare din Europa Centrală şi de Est, după închiderea fabricii Elmiplant
Grupul elen a anunţat că va închide fabrica de cosmetice Elmiplant din România, pe care a cumpărat-o în 2007 de la fondatorii companiei, şi va transfera producţia în Grecia, pentru a susţine economia şi exporturile Greciei.
"Apropiatul transfer de producţie, care presupune o mică parte a bussinesul din România, face parte din direcţia strategică a grupului, aducând beneficii pentru Sarantis România şi ajutând grupul să susţină activităţile comerciale ale filialei prin creşterea eficienţei producţiei. În acelaşi timp, fabrica din Grecia va permite companiei să urmeze noi trenduri şi tehnologii, pentru a creşte calitatea produselor. În plus, conform strategiei grupului, România va deveni centrul de bază pentru cercetare şi dezvoltare pentru Europa Centrală şi de Est", se arată într-un comunicat al grupului.
Potrivit sursei citate, în prezent, Sarantis România deţine a doua cea mai importantă poziţie în cadrul grupului în ceea ce priveşte operaţiunile internaţionale, cu o cifră de afaceri de aproximativ 35 milioane euro în 2012. Compania locală are 240 de angajaţi (excluzând producţia).
Transferul producţiei se va încheia la sfârşitul primului trimestru din 2014. Pentru acest proces, Sarantis va investi un milion de euro şi va crea 20 de noi locuri de muncă. De asemenea, compania estimează reduceri decosturi de 500.000 euro pe an.
Elmiplant este un brand românesc de cosmetice creat în 1992 de Elena şi Ion Cremenescu. În 2003, proprietarii au investit 1,5 milioane de dolari într-o unitate de producţie şi un nou sediu, în Bucureşti, iar patru ani mai târziu au vândut compania către Sarantis, pentru 6,5 milioane euro.
Sarantis activează în România din anul 1996, prin firma Romsar Cosmetics, care a devenit în 2005 Sarantis România. Compania deţine un portofoliu de produse care include cosmetice, parfumuri, produse pentru îngrijirea casei şi auto, alimente pentru animalele de companie şi suplimente alimentare. Distribuţia produselor se face la nivel naţional prin intermediul a 10 birouri de vânzări şi cinci depozite regionale.
În primul semestru, grupul elen a înregistrat pe piaţa românească o cifră de afaceri de 16,4 milioane euro, cu 3,8% mai mare faţă de perioada similară din 2012. În acelaşi interval, profitul EBIT (înainte de deducerea dobânzilor şi impozitelor) a fost de 680.000 euro, în creştere cu 53,8% faţă de primele şase luni ale anului trecut.


Mediafax.ro- 2013

 

 

Elena Cremenescu: Stilul în care conduci o afacere nu cred că se poate face „din cărţi"


Elena Cremenescu, deputy general manager, filiala Berceni, al Sarantis România, este una din cele mai puternice 100 de femei din business. Citeşte povestea Elenei Cremenescu în catalogul "100 Cele Mai Puternice Femei Din Business", începând cu 9 aprilie.
BUSINESS Magazin: E mai uşor sau mai greu să te impui ca lider, fiind femeie?
Elena Cremenescu: Lider devii numai şi numai prin exemplul personal în cadrul colectivului în care-ţi desfăşori activitatea. În business, fie că eşti bărbat sau eşti femeie, dacă nu eşti capabil şi competent, n-ai nicio şansă să te impui în faţa celor din jur. Cu atât mai mult dacă eşti femeie! Personal nu mă consider lider, prefer să rămân pentru toţi cei din jurul meu persoana pe care se pot baza indiferent de situaţie.
BUSINESS Magazin: Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere?
Elena Cremenescu: Stilul în care conduci o afacere nu cred că se poate face "din cărţi", ci se face după cum simţi, după cum îţi este felul, personalitatea, firea. Personal sunt convinsă că succesul oricărei afaceri depinde foarte mult de calitatea oamenilor pe care ţi-i alegi, de capacitatea liderului de a-şi apropia angajaţii. Sunt mândră că oamenii cu care am pornit afacerea sunt şi acum alături de mine şi eu sunt alături de ei. Practic, suntem o mare familie cu necazuri şi bucurii pe care le împărtăşim împreună. Acest lucru nu exclude responsabilitatea, seriozitatea, autoritatea fiecăruia ca mod de lucru.
Catalogul "100 Cele Mai Puternice Femei Din Business" prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.
Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.


BusinessMagazin- 2012

 

 

De vanzare dar nu acum


Daca o companie straina ar vrea sa cumpere un producator roman de cosmetice si si-ar incepe prospectiunile cu monitorizarea publicitatii, ar putea socoti ca nu prea e nimic de vanzare pe-aici. Pentru piata de publicitate, fabricile romanesti de cosmetice aproape ca nu exista. Dar ele aduna, impreuna, peste 10% dintr-o piata de 180-190 de milioane de euro, cresc cu 15-20% pe an si nu duc lipsa de petitori.
Daca o companie straina ar vrea sa cumpere un producator roman de cosmetice si si-ar incepe prospectiunile cu monitorizarea publicitatii, ar putea socoti ca nu prea e nimic de vanzare pe-aici. Pentru piata de publicitate, fabricile romanesti de cosmetice aproape ca nu exista. Dar ele aduna, impreuna, peste 10% dintr-o piata de 180-190 de milioane de euro, cresc cu 15-20% pe an si nu duc lipsa de petitori.
M-au blocat conditiile", spune Elena Cremenescu, directorul general al Elmi Prodfarm, firma care produce cosmeticele Elmiplant. Negocierile dintre familia Cremenescu, detinatoarea afacerii, si un fond de investitii (care voia 30% din actiuni) au durat doi ani (1999 - 2000). Contractele erau intocmite deja, mai lipseau doar semnaturile. Dar proprietarii s-au razgandit in ultimul moment, din cauza unei conditii-surpriza pe care trebuia s-o respecte familia Cremenescu: „Nici eu si nici sotul meu nu aveam voie sa parasim firma niciodata", isi aminteste Elena Cremenescu, adaugand ca oferta era tentanta - fondul oferea 1,3 milioane de dolari pentru pachetul de 30% din actiuni, „o suma imensa pentru noi la momentul acela". O alta conditie impusa de fondul de investitii era aceea ca firma sa creasca anual cu 30%, obiectiv destul de riscant pentru acei ani, despre care Cremenescu isi aminteste ca au fost „incerti". Riscurile nu meritau banii. In conditiile in care noul partener nu i-ar fi ajutat cu distributia, fiind investitori financiari, proprietarii marcii Elmiplant nu s-au „angajat la o asemenea presiune" si au preferat sa mearga mai departe singuri. Cifra de afaceri a crescut insa de la 1 milion de euro in 2000 la 1,7 milioane de euro in 2004, potrivit Ministerului de Finante.
Elmi Prodfarm e doar una dintre cele trei companii romanesti care au decis ca vanzarea nu e o optiune acum. Nici Farmec si nici Gerocossen - chiar daca nu au facut comentarii pe marginea ofertelor de vanzare - nu sunt de vanzare; „cel putin deocamdata", precizeaza Gerocossen. Afacerea, fondata in 1990 de trei romani, a fost curtata de fonduri de investitii in prima jumatate a anului trecut si la finalul lui 2003, dezvaluie Andreea Sas, director de marketing. Tot ea spune ca proprietarii afacerii vor sa mai investeasca, pentru ca „firma are capacitate de crestere"; in 2004 cifra de afaceri a fost de 1,8 milioane de euro, iar estimarile pentru 2005 merg spre 2 milioane de euro.
Dintre toate firmele romanesti de cosmetica, firma clujeana Farmec, cu o istorie de peste sase decenii, este cea mai mare (cu o cifra de afaceri estimata la peste 18 milioane de euro in 2005). Magda Miclaus, specialist in relatii publice la Farmec, spune ca de-a lungul timpului au existat o serie de oferte de vanzare, „insa conducerea societatii nu are in vedere o asemenea varianta". Dar merita oare sa cumperi o firma romaneasca de cosmetice? Teoretic da. Industria creste, are margini decente si pot fi construite branduri, crede Laurentiu Ispir, Investment Officer la Oresa Ventures. „Nu am aprofundat sectorul, dar banuiesc ca pot aparea probleme la exit" pentru un fond de investitii, pentru ca marile grupuri europene prefera sa intre pe piata cu marcile lor, „nu sa cumpere marci romanesti". Totusi, afacerile pot fi interesante pentru grupuri regionale, care cumpara marci pentru a le vinde si aici, si in tarile din jur.
Unul dintre fondurile care au aruncat o privire mai atenta asupra producatorilor romani de cosmetice este GED Capital Development, care insa nu a vrut sa ofere detalii, invocand „angajamentul de a pastra confidentialitatea". Totusi, Robert Luke, directorul general al fondului, crede ca „industria cosmetica din Romania are perspective bune de dezvoltare" in contextul aderarii la Uniunea Europeana si ca va analiza „orice oportunitate interesanta care va aparea si in acest domeniu".
Producatorii romani stiu ca, daca rezista si cresc, si interesul investitorilor va creste si el. E vorba in principal de Farmec, Gerocossen, Elmi Prodfarm si Papillon (companie cu vanzari de 2,9 milioane de euro in 2004, care insa nu a dorit sa comenteze pentru acest articol).
Producatorul cosmeticelor Elmiplant a avut o oferta chiar si din partea unei persoane fizice. Prin 2002, o americanca maritata cu un spaniol a insistat sa cumpere afacerea si, chiar daca proprietarii au refuzat chiar de la inceput, cei doi au facut un studiu de piata si unul de evaluare (valoarea firmei la acea vreme a fost estimata la circa 3,5 - 4 milioane de dolari). Nici o multinationala - Beiersdorf, L'Oréal ori Wella - nu pare sa-si fi propus sa cumpere vreo companie romaneasca de cosmetice. Dar multinationalele ii urmaresc pe producatorii romani si prin studii de piata, si altfel: Elena Cremenescu isi aminteste ca, pe vremea cand Elmi Prodfarm functiona intr-un spatiu inchiriat in Giulesti, la poarta firmei a batut seful pe Romania (din acea vreme) al francezilor de la L'Oréal, „care era curios sa vada cine este Elmiplant".
Cu cine se lupta romanii din industria cosmetica si care este pozitia lor actuala? Relativ buna, spre deosebire de cea a romanilor de pe alte piete, precum cea a tutunului, unde confortabilul monopol de altadata al SNTR (actual Galaxy Tobacco) s-a transformat intr-o lupta pentru supravietuire, SNTR avand acum abia putin peste 5% din piata.
O buna dovada ca producatorii romani de cosmetice se descurca binisor in capitalism e Farmec, cu cresteri ale vanzarilor de 10-20% in ultimii ani. O alta dovada e ca exista companii pornite de lazero dupa '90, precum Elmiplant si Gerocossen, in ciuda invaziei marcilor straine si a publicitatii masive de care acestea beneficiaza. Numai in primele 11 luni din 2005, detinatoarea marcii Nivea, firma germana Beiersdorf, a cheltuit pe publicitate peste 41 de milioane de euro (rate-card), conform informatiilor Alfa Cont. Spre comparatie, investitiile firmelor romanesti sunt maruntis (Farmec - 34.000 euro, Elmi Prodfarm - 29.000 euro, Gerocossen - 37.000 euro). Cosmeticele romanesti nici nu-si pot permite deocamdata sa-si faca reclama, sustin, la unison, reprezentantii industriei. Pentru ca publicitatea inseamna costuri suplimentare, in conditiile in care romancele cred ca produsele cosmetice autohtone trebuie sa fie ieftine; de aceea si produsele Farmec, Gerocossen sau Elmiplant nu depasesc categoria de pret mediu.
Sunt doua tipuri de cumparatori care ies din planurile companiilor romanesti: cei care tin la marca, desi nu intotdeauna aceasta ofera o calitate multumitoare, si cei pentru care pretul mic nu inspira incredere. Femeile sofisticate „nu risca sa cumpere un produs ieftin", crede Cremenescu, de vreme ce considera ca acesta nu ii ofera calitatea pe care o merita, preferand, in schimb, sigurantaoferita de renumele international al marilor marci straine. Insa sunt milioane de romance pentru care fiecare banut conteaza - cele pentru care si preturile medii sunt prea mari.
Cum isi vad viitorul firmele romanesti, a caror cota depaseste 10% pe o piata totala estimata, pentru 2005, la 180-190 milioane de euro? Gerocossen spune ca vrea „sa se apropie mai mult de client" si sa dezvolte cat mai mult exportul. Export ar vrea sa faca si Elmiplant, care, in plus, mai vede cateva variante de dezvoltare. Una ar fi prin productia de private label (marci private) - acum firma produce gama Herbology pentru lantul de farmacii Sensiblu. Iar pentru ca investitiile in productie au fost incheiate, Elmiplant vrea sa se concentreze pe cercetare si promovare. Si nu in ultimul rand, Elmiplant vede dezvoltarea printr-un parteneriat - fie cu un producator puternic, fie cu un distribuitor care sa impulsioneze activitatea de export. Cu un zambet, Elena Cremenescu spune ca se gandeste, impreuna cu sotul si partenerul ei, si la o colaborare cu o companie, chiar si la vanzarea unei parti din afacere. Sau chiar la vanzare integrala.


BusinessMagazin- 2006

 

 

Unora le place criza


Exista in Romania o categorie de producatori care vede cresteri ale afacerilor de doua cifre in acest an. Se bazeaza, paradoxal, pe bugetele mai mici de cumparaturi ale clientilor, dar si pe faptul ca vor investi - unii dintre ei pentru prima oara - in marketing.

Preturile mici au marginalizat cumva in anii trecuti produsele cosmetice romanesti, pe care consumatoarele cu venituri din ce in ce mai mari nu erau tentate sa le cumpere. In 2009, pretul ar trebui sa fie atuul lor, spune Elena Cremenescu, fondatoarea producatorului Elmiplant, in prezent detinut de grupul grecesc Sarantis. Elena Cremenescu spera ca aceasta criza ii va deschide noi porti de afirmare pe piata, referindu-se in special la faptul ca, sub presiunea devalorizarii monedei nationale, multinationalele vor creste preturile in lei, ceea ce ii va determina pe unii clienti sa se orienteze catre cosmeticele fabricate in Romania, mai ieftine. Elmiplant are pregatita si o strategie pentru criza - ale carei principale puncte vizeaza produse noi (pe segmentul ingrijirii tenului si corpului), ca parte a planurilor de dezvoltare a afacerii de dupa preluarea de catre Sarantis, dar si reducerea costurilor la materiile prime, prin renegocierea cantitatilor comandate "la pachet cu grupul grec". Prin lansarile de anul acesta, numarul produselor grupului va creste de la 80 la peste 100, printr-o investitie de jumatate de milion de euro. Aceste lansari vin impreuna cu alte avantaje pe care le-a avut Elmiplant dupa ce a fost cumparata de Sarantis (intr-o tranzactie de 6,5 milioane de euro de la sfarsitul lui 2007).

"Pentru noi, pana atunci, si prezenta in hipermarketuri era o foarte mare cheltuiala, aveam la acea vreme mii de clienti care nu ne mai plateau, si asa am decis sa vand ca sa ma linistesc", povesteste Elena Cremenescu, director general adjunct al companiei. Fondatoarea Elmiplant prevede pentru 2009 un avans al afacerilor de 25-30%, in ritmul tendintei deja inregistrate in ianuarie si februarie. "Pare mult, dar ne bazam pe toate produsele pe care le vom relansa si pe bugetul de publicitate alocat, de 15% din cifra de afaceri", explica Elena Cremenescu. Anul trecut, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 3,6 milioane de euro, in crestere cu 16%, dar "sub asteptari", din cauza unor probleme de distributie cauzate de tranzitia care a urmat dupa achizitia de catre Sarantis. "In primele patru luni (ale lui 2008 - n.red.) nu prea am vandut in hipermarketuri si asta s-a simtit la vanzari, dar dupa aceea a mers extraordinar", detaliaza Cremenescu.

Pe de alta parte, sistemul de distributie al grecilor deschide si alte oportunitati pentru Elmiplant. Este vorba despre export, care genereaza 7% din cifra de afaceri prin vanzarile in Canada, Republica Moldova si Israel, o lista pe care in curand ar putea sa intre si alte tari. "Sarantis are distributie in cel putin zece tari din Europa Centrala si de Sud-Est si daca numai in trei din tarile acestea incercam sa exportam macar o gama de produse, deja nu cred ca mai avem loc in spatiul actual de productie", spune Cremenescu. Probabil ca primele tari abordate de Elmiplant prin intermediul Sarantis, dupa cum dezvaluie Elena Cremenescu, vor fi Bulgaria, Serbia si Macedonia, ale caror piete de cosmetice sunt asemanatoare cu piata locala.

Tot crestere, dar de 10% (pana la 2,75 milioane de euro), vede pentru acest an si un alt jucator local de pe piata cosmeticelor, Gerocossen, ai carui actionari admit insa ca marjele de profit ajung acum la 13%, fata de 20-25%, cat erau anul trecut. Si Stanca Cismaru, director al Gerocossen, spera destul de mult de la export, care a ajuns la 5-7% din cifra de afaceri a companiei. In 2008, Gerocossen a intrat pe noi piete, iar acum exporta in Maroc, Italia, Kuweit, Elvetia si Spania, de la care asteapta cel putin o mentinere a vanzarilor. Mai conservatori, reprezentantii celui mai mare producator local, Farmec vad o crestere de 5% a afacerilor in 2009, de la cele 24,4 milioane de euro realizate anul trecut, pe fondul actualei crize economice. Mariana Sinitaru, marketing specialist al companiei, spune ca industria cosmeticelor este mai putin expusa efectelor crizei, intrucat consumatorul nu este dispus sa renunte la ingrijrea zilnica, chiar daca se va observa o schimbare in comportamentul de consum al acestuia in sensul migrarii catre produsele mai accesibile ca pret. Potrivit informatiilor puse la dispozitia BUSINESS Magazin de reprezentantii producatorului, Farmec si-a mentinut anul trecut ritmul de crestere, atingand cote de piata comode: 30,3% pe segmentul produselor destinate curatarii, 25,7% pentru produsele de ingrijire a fetei (dintre care o cota de 15% este adusa de laptele Doina) si 9% la cele de ingrijire a corpului.

Dincolo de mentinerea acestor cote, un punct important pe lista "de facut" a anului acesta este consolidarea brandului Gerovital, pentru care Farmec detine drepturi integrale incepand cu iunie 2008. La acea data, producatorul clujean a cumparat, contra sumei de 1,2 milioane de euro, drepturile de utilizare asupra marcilor (nu si retetele de preparare a produselor) care contin cuvintele Gerovital, Aslan, Ana Aslan, GC sau combinatii ale acestora de la Gerovital Cosmetics. Miza tranzactiei sta in faptul ca Gerovital reprezinta 18% din cifra de afaceri a producatorului clujean si, de aceea, compania si-a propus ca anul acesta sa imbunatateasca si sa promoveze aceasta marca. Planurile de crestere, chiar si cu doua cifre in acest an, nu ar duce piata producatorilor locali mai aproape de marii importatori, care domina piata de profil. Acum, afacerile companiilor locale nu ating nici 10% din intreaga piata - estimata la 800 de milioane de euro pentru anul trecut. Iar daca Gerocossen, Elmiplant si Farmec fac parte din plutonul mediu, in zona afacerilor mici, de sute de mii de euro, 2009 ar putea fi mult mai dur. Viorica Petrescu, directorul executiv al Organizatiei Patronale a Industriei Cosmetice, crede ca fabricile mari vor rezista crizei, dar cele mai mici vor fi in pericol de a-si restrange activitatea si, mai apoi, sa intre in faliment. Pe o piata care ar putea stagna in acest an, aceste falimente ar permite tocmai asezarea cotelor in crestere ale celor care raman.


BusinessMagazin- 2009

 

 

Elena Cremenescu:"Relocarea fabricii Elmiplant in Grecia este o decizie buna, luata la momentul potrivit"


Fabrica Elmiplant din Berceni (Bucuresti) realizeaza o productie anuala de aproximativ 6 milioane unitati de cosmetice, din trei categorii relevante pentru piata de profil: ingrijirea tenului, a corpului si produse de protectie solara. Brandurile fabricate aici sunt Elmiplant, Bioten – inclusiv linia pentru export - si Kolastyna – un brand polonez apartinand grupului Sarantis. Se estimeaza ca relocarea fabricii se va intampla in luna mai a anului 2014, productia urmand a fi reluata in Grecia in cursul lunii iulie 2014.

"Nu este adevarat ca Sarantis Grup va crea in Grecia o fabrica de cosmetice cu 20 de angajati, asa cum gresit au inteles unii; grupul are de zeci de ani o fabrica mare langa Atena, in care produce de trei ori mai multe unitati decat cea din Romania, doar ca ii lipsea exact categoria de crème pe care o facem noi, la Elmiplant. Mutarea despre care vorbim presupune doar organizarea unei sectii distincte in cadrul acestei fabrici, costurile de productie fiind mult mai mici acolo", a declarat Dr. Farmacist Elena Cremenescu, Deputy General Manager punct de lucru Berceni, Sarantis Romania, fondatorul brandului Elmiplant.

Preluarea, in 2007, a brandului Elmiplant, de catre grupul elen Sarantis, a insemnat un pas foarte important in evolutia acestuia, in primul rand datorita posibilitatii extinse de distributie, la nivel european, cat si datorita investitiei in cercetare si suport de promovare.

"La acea vreme, din punct de vedere economic, decizia de a vinde Grupului Sarantis a fost singura solutie de salvare a brandului. Nimeni nu-i ajuta pe cei care vor sa produca ceva in Romania – incepand de la normele legislative, care in domeniul cosmeticelor au devenit aproape la fel de dure ca in cazul medicamentelor, continuand cu neseriozitatea raporturilor comerciale intre doi parteneri de afaceri si terminand cu conditiile de creditare ale bancilor, taxe, administratie etc. A fost asadar o decizie buna, luata la momentul potrivit, asa cum o decizie buna este si cea de acum, pentru ca e vorba de costuri de productie mult mai mici in Grecia, fata de Romania. Am colegi si prieteni care lucreaza la alte companii cu acelasi profil, si care acum, simtindu-se «striviti» de presiunile la care sunt supusi pe o piata marcata profund de criza financiara, ma intreaba daca nu stiu pe cineva interesat sa le preia afacerea", relateaza Elena Cremenescu.

Sarantis va mentine in Romania activitatile de cercetare-dezvoltare si distributie. Tot ce inseamna creare de noi produse, formulari, retete, calitate, laboratoare de control, notificari de produse la Bruxelles etc. va fi responsabilitatea Elenei Cremenescu. Laboratorul va deveni baza globala de cercetare-dezvoltare a grupului elen si va asigura pe termen lung partea de cercetare produse noi.

Totodata, baxurile si ambalajele secundare pentru toate produsele din portofoliul Sarantis se fac in Romania. Activitatea de distributie ramane, de asemenea, aici,ceea ce inseamna ca grecii dau in continuare de lucru romanilor.

19 angajati Elmiplant din 49 se vor alatura Sarantis Romania

In prezent, in fabrica din Berceni (Bucuresti) lucreaza 49 de persoane. In acest moment, se estimeaza ca un numar de aproximativ 30 vor fi disponibilizate, primind salarii compensatorii la sfarsitul activitatii lor in companie. Ceilalti angajati, din departamentul administrativ, vor ramane in Sarantis Romania SA – sediul central din Popesti-Leordeni.

"Ma voi ocupa personal de cei care nu vor fi preluati de Sarantis Romania si care intampina greutati in gasirea unui loc de munca. Ma voi implica si vom gasi calea cea mai buna pentru fiecare. Echipa de aici, oamenii mei, au fost timp de 20 de ani a doua mea familie, asa cum brandul Elmiplant este al treilea copil al meu. Viata mea s-a confundat cu Elmiplant, si atat timp cat voi trai va ramane, din toate punctele de vedere, un brand romanesc, chiar daca intre timp, datorita exporturilor Sarantis, a devenit si regional si european. Faptul ca va fi produs in Grecia nu prejudiciaza pe nimeni, pentru ca nu conteaza unde amesteci ingredientele pentru o crema, conteaza cine o creeaza. Iar noi cream aici, in Romania, retetele pentru tot grupul, ceea ce este o mandrie extraordinara", conchide Elena Cremenescu.

Revista-piata.ro - 2013

 

 

Elena Cremenescu, creatoarea brandului Elmilant: Vreau să deschid o reţea de magazine cu mâncare bio

O reţea de magazine cu produse exclusiv bio. Aceasta este afacerea în care vrea să se lanseze Elena Cremenescu, cea care a construit de la zero un brand de cosmetice vândut apoi cu 6,5 milioane de euro. Deşi lucrează în continuare în compania pe care a creat-o, femeia se bucură de mult mai multă libertate şi îşi face noi planuri de afaceri.
Creatoarea brandului Elmiplant, afacere vândută în urmă cu 2 ani pentru 6,5 milioane de euro, vrea să investească într-o reţea de magazine care să vândă doar produse naturale. Asta după ce investiţiile imobiliare de aproape un milion de euro făcute de soţul său, Mihai Cremenescu, nu s-au dovedit profitabile în ultima perioadă.
"Domnul Cremenescu se ocupă de asta, are nişte apartamente închiriate, vă dati seama, chiriile s-au prăbuşit. Singura mea problemă este că nu mă pot desprinde de aici. Dar am cel puţin 2 chestii pe care le-aş face de mâine: o retea de magazine de mâncare bio. Cred că 200.000 de euro ar fi suficient," a declarat Elena Cremenescu, creatoarea brandului Elmilant.
"Cred că este posibil să porneşti orice fel de afacere în orice moment cu condiţia să ai puterea de a trece peste toate greutăţile care se ivesc, să ai puterea să treci peste perioadele de prăbuşire în care simţi că totul se scufundă în jurul tău," consideră Elena Cremenescu.
Prin tranzacţia încheiată în 2007 cu grecii de la Sarantis, Elena Cremenescuşi fiica sa Andreea s-au angajat să rămână în cadrul companiei. Dar, după 15 ani de muncă, Elena îşi permite în sfârşit să facă ceea ce îi place: cercetare.
"Am simţit că după 15 ani de sacrificii personale că am nevoie de libertate. Partea de management, organizare logistică, distribuţia pe mine m-au depăşit. Venea ziua în care trebuia să plătesc nu ştiu câte miliarde de lei impozitele, TVA-ul pe facturi neîncasate şi aveam de recuperat din piaţă mult mai mult, iar eu nu aveam în cont banii aceia," a precizat Elena Cremenescu.
Elena Cremenescu e mulţumită de hotărârea de a-şi vinde compania, mai ales că noii proprietari au investit masiv în cercetare şi lansarea unor produse noi.
"Cred că a depăşit un milion de euro, imaginaţi-vă să scoateţi pe piaţă 56 de produse noi, investiţia în materia primă, ambalaje şi cercetarea durează cel puţin un an. În 2007 când am vândut firma în 2007, era de un milion de euro profitul. Ca şi volumul în 2009 faţă de 2008, am produs cu 30% mai mult cantitativ," a adăugat Elena Cremenescu.
Compania fondată de Elena Cremenescu are prevăzute în acest an investiţii în marketing de 700.000 de euro. Anul trecut, cifra de afaceri a crescut cu 38%, până la aproape 18 milioane de lei.


Money.ro- 2010

 

 

Elmiplant, dragoste pentru plante

Elena Cremenescu are 31 de ani de experienţă în domeniul farmaceutic şi 12 în cercetare. Ea a pus bazele brandului Elmiplant, în 1992. De atunci face cosmetice pentru piele şi spirit. ...
Elena Cremenescu are 31 de ani de experienţă în domeniul farmaceutic şi 12 în cercetare.

Ea a pus bazele brandului Elmiplant, în 1992. De atunci face cosmetice pentru piele şi spirit.

Doamna Cremenescu, ce profesie aveţi?

Sunt doctor farmacist pe tema de doctorat "Fotoprotecţie solară". Sunt foarte fericită că am reuşit să-mi dau doctoratul, am dus la bun sfârşit un vis pe care l-am abandonat în 1992, când am pus bazele firmei Elmiplant.

Înainte, am lucrat la Institutul de Stat pentru Controlul Medicamentului şi cercetări farmaceutice.
Am 12 ani în cercetare şi doar cei ce fac parte din acest domeniu ştiu că e un microb de care nu scapi toată viaţa.

E o chestie extraordinară să faci ceva nou, care să fie util şi mai sunt şi momente de euforie când mai primeşti câte un telefon sau o scrisorică de apreciere. Astea sunt cele mai frumoase momente.

Cum a apărut ideea Elmiplant?

Am fost un copil crescut la ţară, am vrut să fac Facultatea de Horticultură şi să-mi dedic viaţa florilor. Sunt îndrăgostită sufleteşte de tot ce este plantă. Dar nu am intrat la facultate, am mers la o şcoală de asistenţi de farmacie şi m-am pregătit pentru admiterea la această facultate.

Am intrat printre primii. Aşa am descoperit partea aceea în care plantele pot fi utile sănătăţii omului. Farmacia e grea, dar în funcţie de ceea ce vrei să faci în viitor poate fi extrem de interesant. Apoi am intrat în cercetare.

După Revoluţie însă, primii doi ani au fost atât de bulversanţi. Am simţit nevoia să fac ceva din două motive. În primul rând apăruseră ca ciupercile după ploaie nişte producători care nu aveau treabă nici cu profesia, nici cu cosmetica, iar în al doilea rând soţul meu a insistat foarte mult să facem ceva pe cont propriu, ştiind că suntem capabili de asta.

El este inginer de calculatoare şi lucra atunci la Fabrica de calculatoare care se cam dusese şi ea după ‘90. El a fost primul angajat Elmiplant. Elmi înseamnă Elena şi Mircea. Prodfarm s-a numit pentru că existau produse farmaceutice. Câţiva ani după ce am înfiinţat firma am avut şi producţie de unguente.

Am renunţat pentru că preţul trebuia aprobat la Ministerul Sănătăţii şi aşteptam foarte mult, într-o perioadă în care leul se devaroliza mereu şi oricum făceai tot sub preţul pieţei vindeai.

Au existat momente în care v-a fost teamă de un eşec?

Erau momente în care simţeam că mi se goleşte cutia toracică toată. Erau temeri legate de încasarea banilor, să nu ne ia marfa şi să nu ne mai dea banii.

Erau en gros-uri cu tarabe pe care le puteai găsi închise oricând. Am luat atâtea ţepe de-alungul anilor, care mi-au otrăvit sufletul. Fiecare leu l-am investit în materii prime. Pentru suta de mii de lei care era necesară la înfiinţarea firmei ne-am împrumutat la prieteni, vecini şi rude.

Care a fost prima cremă făcută şi cum s-a vândut ea?

Au fost 100 de kilograme de cremă făcute la Combinatul Apicol, intr-un malaxor închiriat. A intervenit geniul de agent de vânzări a lui (Mircea) Cremenescu. Echipa de sales era el şi Andreea, fetiţa cea mică, atunci in clasa a VI-a. În prezent este directrorul de marketing al companiei.

O intrebam atunci, "Dar tu ce cauţi acolo?" şi ea zicea "dar trebuie să mă duc, ca să car diplomaticul lui tata". Amândoi aveau foarte mare succes. Atunci, prin 94-95 mai existau parfumeriile care vindeau tot felul de cosmetice. Farmaciile primeau foarte greu cosmetice, ele erau menite medicamentelor. Etichetele se multiplicau în centrul Bucureştiului, unde era înainte magazinul Eva.

Acolo era singurul Xerox. Tăiam etichetele cu cutterul şi le lipeam cu aracet pe cutiile de polietilenă. A doua zi dimineaţa le găseam dezlipite şi o luam de la capăt. Peste 5 ani a ajuns şi stickerul în România.

Reţeta cremei era a dumneavostră?

Pe vremea mea, fiecare farmacistă avea caietul ei de reţete. Le prepara în spate, la "receptură", era locul în care farmacistul procesa, prepara zeci de reţete pe zi.

Nicio farmacistă nu îşi punea pe faţă cremă "de cumpărat". Nici nu aveai ce să cumperi. În centrul Bucureştiului însă, la piaţa Universităţii, unde este acum sediul unei bănci, era cel mai de lux magazin de cosmetice din capitală, unde se aducea cremă Pond's cu cacao, cu aloe vera, dar nu îţi permiteai. Eu aveam multe reţete de creme, dar cea pe care o preparam cel mai des era o cremă nutritivă pentru ten uscat. Toată viaţa am suferit din cauza tenului uscat.

Aş purtea renunţa la multe lucruri în viaţă, dar cred că fără creme aş muri. Prima cremă făcută a fost una clasică, cu ceară de albine, cetaceum, lanolină şi colagen, care este antirid. Lanolina este o grăsimă naturală obţinută din firul de lână oaie, care face tenul foarte elastic şi îl hrăneşte. Ceara de albine este o bază de unguent extraordinar de bună pentru piele.

La cât timp a venit următoarea producţie de cremă?

La o lună. Următoarea producţie a avut trei loturi de cremă, diferite. Am diversificat gama rapid, cu o cremă nutritivă, una antirid şi una hidratantă. Reţetele erau diferite dar pe acelaşi schelet. Dintr-o dată s-a triplat ce am făcut iniţial. Le-am produs tot la Combinatul Apicol.

Care a fost boomul Elmiplant?

Prin ‘95 ne-am mutat într-un apartament şi am scos primele produse de protecţie solară. Am fost primii care au făcut asta. O cremă costa aproape 8000 de lei. A fost aşa un boom că veneau diverşi buticari, distribuitori de pe litoral , stăteau la uşă cu sacoşa de bani, căci era pe vremea inflaţiei când totul se făcea cu sacoşa. Numai cu banii jos am vândut şi am reuşit să cumpărăm un turboemulsificator, de 100 de litri.

În apartament nu am avut cum să-l motăm, era prea mare, aşa că ne-am mutat într-un cămin de nefamilişti în Pajura.

Nu vă puteţi imagina în ce mizerie era. L-am renovat, l-am făcut zonă curată, în care puteai funcţiona, dar nici la trei ani iar nu mai aveam loc. Ne-am mutam din nou la Institutul Pasteur la capătul Giuleştiului, unde aveam camere înalte. Aici am luat-o de la capăt şi iar am renovat toată clădirea. Săracul domnul Cremenescu numai cu asta s-a ocupat ani şi ani de zile.

Am stat la institut până în 2001 când am cumpărat clădirea actuală. Era o hală fără nicio despărţitură, numai cu stâlpii de rezistenţă, fără geamuri, fără un acoperiş ca lumea, prin care zburau ciori, ţi-era şi frică să intri, era ca în filmele lui Hitchcock. Doi ani a durat şantierul. A trecut un an ca să realizez că ăsta e spaţiul meu, că nu mai am de plătit chiria.

Vă referiţi la stările de teamă despre care vorbeaţi mai devreme?

Da. Îţi intra în sânge o spaimă din asta, când venea ziua de plătit impozitele la stat, salariile la oameni, era un permanent un calvar. La un momentdat nu mai ştiam cum să fac, pentru că nu am suportat ideea să fac împrumuturi la bancă.

Nu suportam să ştiu că am de plătit un împrumut şi bine am făcut căci au fost perioade în istoria post decembristă în care nu ştiai ce dobândă e astăzi, ce dobândă va fi mâine. La un moment dat ajunsese dobânda la lei de 60-70% pe an. Era o nebunie. Cumpăram flacoane din Germania şi trebuia să plătim în mărci. Aşteptam şi o lună la bancă să ne dea mărci, căci nu exista valută. Ca un produs să ajungă în raft, la magazin, este o muncă titanică.

Cu cel puţin trei luni înainte plătesc materiile prime, ambalajele, machetarea, cercetarea şi după ce îl pun în raft mai stau încă trei luni până îmi încasez banii. Este un risc şi un stres extraordinar. Iar producţia nu a fost niciodată încurajată în România.

De asta aţi vândut Elmiplant producătorului grec de cosmetice Sarantis?

Da. Profit aveam. În 2007 când am vândut, fără a investi în publicitate şi marketing, profitul era de 1 milion de euro. Iar cifra de afaceri de 3 milioane. Am vândut-o pentru că nu mai suportam stresul că îmi vine termenul de 25 ale lunii şi trebuie să plătesc miliarde de lei la stat, pe care îi aveam în facturi date la clienţi şi nu mai reuşeam să-i încasez.

Din două în două săptămâni era ziua de salariu şi eu aveam de recuperat din piaţă miliarde de lei şi nu avem câteva sute de milioane să plătesc salariile. Asta din cauza legislaţiei. După ce am fost preluaţi de Sarantis am trecut prin cel mai complex de rebranduire şi relansare a brandului Elmiplant, pentru că au fost disponibili bani. Am luat la puricat tot ce înseamnă piaţă: concurenţa, ce portofolii are, la ce preţuri şi consumatorii. Am refăcut identitatea companiei de la ambalaje până la identitatea companiei.

Tagul Elmiplant este: îngrijire naturală pentru piele şi spirit. Nu oferim doar un produs cosmetic de calitate, dar îţi înalţă şi spiritul.

Produsele Elmiplant nu conţin parafini şi parabeni. Ce înseamnă asta?

Parabenii sunt nişte conservanţi care conform foartor multor studii sunt asociaţi cu formarea chisturilor mamare. E un cerc vicios.

Cei care stabilesc regulile fac parte din companiile multinaţionale. Ei nu au niciun interes swă scoată parabenii şi să facă produse cu un termen de valabilitate mai mare. Atunci, aceşti parabeni nu sunt interzişi, dar sunt trecuţi pe o listă de avertizare cum că ar fi cancerigene. Orice om care e de bună credinţă încearcă să-l scoatyă din reţetă.

Parafii sunt derivaţi din petrol care pot exista într-un produs care se aplică pe corp, dar într-un produs care se aplică pe faţă zi de zi, nu ar trebui să fie. Dau tot felul de probleme, nu sunt compatibili cu epiderma pentru că nu sunt un produs natural.

Produsele care conţin parabeni şi parafini au termenul de valabilitate mai mare de 30 de luni. Pe produsele Elmiplant scrie "a se folosi înainte de, vezi pe tub", iar pe tub scrie 01.05.2011.

Asta înseamnă că are valabilitate doi ani. Dacă te uiţi însă pe produsele care au termen de valabilitate mai mare de 30 de luni, acolo nu ai să vezi nicăieri când expiră acel produs. Iar pe tub scrie aşa: "a se utiliza maximum în şase luni de la deschidere", dar tu nu ştii când e fabricat. De foarte multe ori plăteşti brandul.

unica- 2009

 

 

Afaceri cu frumusete

Elena Cremenescu e una dintre femeile de afaceri importante din Romania. A inceput prin a produce trei creme.

Cand priveste la televizor nenorocirile provocate de inundatii si alunecari de teren, Elena Cremenescu, 54 de ani, retraieste poate cea mai grea incercare a vietii ei, moartea mamei. Acelasi potop, dar in 1975, a adus dupa sine moartea mamei ei, care avea atunci doar 44 de ani.
"Asa s-a intamplat si la noi in sat, a venit pur si simplu si-a maturat totul in cale. Mama urcase pe un deal, sa vada daca s-a uscat fanul, si n-a mai apucat sa se mai intoarca acasa. Eram in anul doi de facultate si pentru mine a fost un soc teribil, a urmat o perioada foarte grea si am suferit foarte mult. Dar pana la urma asta e viata, sunt lucruri care tin de destinul fiecaruia", spune Elena Cremenescu. Si chiar daca au trecut 30 de ani de atunci, durerea inca i se mai citeste in priviri.
Dar este o femeie puternica, obisnuita cu munca de cand era copil, la tara, in satul sau dambovitean.
Ce mai urmeaza dupa facultate?
Si-a dorit mereu sa mearga mai departe si sa faca tot ce-i statea in putinta. Astazi, conduce, alaturi de sotul sau, una dintre companiile romanesti de cosmetice, o afacere cladita de la zero si care anul trecut a ajuns la o cifra de afaceri de 3Êmilioane de dolari.
"Cand eram copil, habar n-aveam ce poti face in viata, dar aflasem eu, asa, cam pana unde duce scara ierarhica a ceea ce aveam de facut si-mi ziceam ca dupa scoala generala este liceul, dupa liceu este facultatea, dar nu mai aveam pe cine sa intreb ce ar urma dupa facultate, nimeni nu stia sa-mi spuna. S-a gasit totusi odata cineva, un sofer pe autobuzul care facea zilnic curse intre Targoviste si Tataranii mei si mi-a zis "Urmeaza academia".
"Atunci, eu trebuie sa fac si Academia", am spus", isi aminteste Elena Cremenescu.
12 ani in cercetare
Liceul l-a terminat la Targoviste si apoi a vrut sa studieze horticultura la Bucuresti, dar n-a luat examenul. A studiat insa Farmacia la Ploiesti, s-a indragostit de acest domeniu si dupa doi ani a revenit la Bucuresti, unde a absolvit Institutul de Medicina si Farmacie Bucuresti, in 1978.
Apoi, ca stagiar la Spitalul Clinic Fundeni, Elena Cremenescu avea sa fie unul dintre cei doi autori ai unei solutii izotonice/izohidrice pentru mentinerea rinichiului in vederea transplantului.
Este vorba de solutia speciala pe care a folosit-o profesorul Eugeniu Gheorghe Proca, medicul care a efectuat, in 1980, primul transplant renal din Romania. Elena si-a dorit insa mai mult. A lucrat 12 ani in cercetare, ani care au format-o atat ca om, cat si ca profesionist.
Cu valiza de bani la Combinatul Apicol
In 1992, la inceputurile activitatii lor de intreprinzatori, sotii Cremenescu inchiriau malaxorul Combinatului Apicol pentru a face cremele. Elena Cremenescu isi aminteste ca banii erau atat de devalorizati incat mergea cu valiza plina cu bancnote, ca sa plateasca.
"In 1994, am fost primii producatori de emulsie de protectie solara din Romania, iar acela a fost un bum pentru noi, nu reuseam sa fabricam pentru cata cerere era pe litoral. Asa ne-am gandit sa ne cumparam primul turbo-emulsificator al nostru, pe care l-am si gasit, in Bologna, si ne-a costat peste 100.000 de marci", isi aminteste ea.
Cu bani i-a ajutat Dan Gheorghiu, nasul lor de cununie, pur si simplu pentru ca a crezut in ei. Drept multumire, sotii Cremenescu l-au luat ca asociat, cu 10a din actiuni.
Cu baxul de creme, din magazin in magazin
Afacere de familie. Pe sotul ei, Mircea Cremenescu, 55 de ani, il stie de-o viata. S-au nascut si au crescut in acelasi sat si au pazit vacile impreuna o copilarie intreaga.
S-au reintalnit la Bucuresti, in 1974, unde el era unul dintre putinii studenti ai Sectiei de calculatoare a Facultatii de Automatica.
Un an mai tarziu, s-au casatorit. "Fiii ploii fiind", cum spune Elena Cremenescu, cei doi s-au mutat ani intregi din demisol in mansarda si din mansarda in demisol, pana au ajuns sa aiba propriul apartament, in Colentina.
Dupa Revolutie, Mircea Cremenescu, angajat la I.C. Felix, parte din echipa care a facut calculatorul romanesc Coral, nu mai avea in fata un viitor atat de stralucit. Iar Elena Cremenescu primea oferte de la tot felul de ingineri, mici intreprinzatori. Veneau la ea sa le faca o reteta, doua, pentru cosmetice si mai tarziu sa-i arate buzunarele pline de bani.
Asa au decis sotii Cremenescu sa inceapa o afacere pe cont propriu. In vara lui 1992, au creat o firma, Elmi Prod Pharm, cu sediul in apartamentul lor din Colentina si cu un capital imprumutat de la prieteni si returnat imediat.
"Elmi vine de la Elena si Mircea. Aveam trei retete: crema antirid cu colagen si cimbrisor salbatic, crema hidratanta cu cimbrisor salbatic si crema nutritiva cu cimbrisor salbatic. Era o vreme in care aveam o foarte mare doza de inconstienta, dar si entuziasm. Nici nu ne-am pus problema daca va merge sau nu", isi aminteste ea zambind.
Au cumparat materia prima si au facut o prima sarja de 1.000 de cutiute de creme.
"Eu merg cu tatutul, ca-i tin diplomaticul"
"Am luat cutiile de la Combinatul Apicol si le-am adus acasa. Am facut etichetele la xeroxul color din fata de la Eva. Le-am lipit cu aracet si dimineata le-am gasit dezlipite langa cutii. Tarziu am aflat ca pe polietilena nu sta niciun fel de lipici. Apoi am inceput sa le lipim cu prenadez, care era ceva mai bun decat aracetul. Apoi am descoperit autocolantul. A fost o perioada a marilor descoperiri", povesteste creatoarea produselor cosmetice Elmiplant.
Sotul ei, acum director general, a fost primul angajat al firmei, dar si primul distribuitor. "Era foarte entuziast, mergea prin Bucuresti, din magazin in magazin, cu Andreea, fiica noastra, care atunci era in clasa a VI-a. Ea zicea "eu merg cu tatutul, ca-i tin diplomaticul". Daca el cara baxul, ea ii cara geanta-diplomat", spune sotia.
Cremele s-au vandut, iar ei au reinvestit mereu banii castigati. Un sediu mare devenea repede neincapator pentru firma producatoare de cosmetice. Astazi, au in jur de 100 de produse, 86 de angajati si 2.600 de metri patrati de hala de productie si tot atata pentru administrativ.
Desi orientata spre piata romaneasca, Elmi Prod Pharm atinge la export si un procent de 10a, produse care ajung in Canada, America, Republica Moldova, dar si Arabia Saudita.
Oferte din strainatate
Elena Cremenescu nu spune insa niciodata ca a facut tot ce era de facut. Continua sa munceasca 12 ore pe zi, iar daca ar vinde, ar face-o in totalitate, pentru ca altfel nu s-ar mai putea desprinde de compania pe care a creat-o si care a insemnat totusi si satisfactii, dar si multa munca, stres si responsabilitate.
"In 1998 a venit Fondul Romano-American de Investitii, voiau sa construim o fabrica impreuna, ne dadeau 1.300.000 de dolari, ceea ce era o suma foarte mare, mai ales ca noi eram amarati la vremea aia. Dar conditia lor a fost ca eu si sotul meu sa nu parasim niciodata firma si sa asiguram o crestere de 30% pe an.
Dar sunt lucruri care depind si care nu depind de tine", spune directorul executiv al companiei. Propuneri au mai primit, dar nimic nu s-a concretizat, iar compania ramane a familiei Cremenescu. Acum, fiica cea mare, Andreea, 26 de ani, lucreaza si ea alaturi de parinti, ca marketing manager. Daca Elmi Prod Pharm va ramane sau nu o afacere de familie, ramane de vazut.
Un cercetator cu cariera in business
> Elena Cremenescu s-a nascut pe 18 februarie 1952, in comuna Tatarani, judetul Dambovita.
> A absolvit liceul la Targoviste, in 1971, apoi a studiat la Colegiul de Farmacie din Ploiesti si a devenit licentiat al Institutului de Medicina si Farmacie Bucuresti, in 1978.
> Si-a facut stagiatura ca farmacist la Spitalul Clinic Fundeni, apoi a lucrat in cercetare.
> Intre 1980-1992 a condus Departamentul de control fizico-chimic produse cosmetice si dermatologie in cadrul Institutului pentru Control de Stat al Medicamentului si Cercetari Farmaceutice Bucuresti.
> In prezent este director executiv al Elmi Prod Pharm, companie infiintata in 1992, alaturi de sotul ei. Are doi copii.
Serile si le petrece in gradina
> Din cauza unui chist ovarian, tinerei Elena Cremenescu i s-a spus ca nu poate avea copii. Cu toate acestea, in 1980, a nascut-o pe Andreea, iar in 1990 pe Lidia. O alta mare incercare la care a supus-o viata a fost legata de sanatatea sotului ei, Mircea Cremenescu, care a avut o tumoare pe creier si a fost operat.
> Vara, in fiecare seara, Elena Cremenescu petrece doua ore in gradina casei sale. "Nu apuc sa intru in casa mai repede de 10 seara, pentru ca trebuie sa ud gradina, sa mai vad ce face fiecare floare, sa vorbesc cu ele. Intre flori, este singurul moment din zi in care uit de probleme, ma rup complet", spune ea.
> Profita de fiecare calatorie in interes de serviciu pentru a transforma un weekend intr-o minivacanta. Cel mai mult a impresionat-o calatoria pe care a facut-o impreuna cu fiica ei Andreea intr-o misiune economica a Camerei de Comert si Industrie a Romaniei in Africa de Sud.
> La Mogosoaia detine un teren de 7.500 de metri patrati in care are peste 250 de pomi fructiferi, ciresi, visini, caisi, din care face dulceata. Are tot atatea tufe de trandafiri pe care le ingrijeste.
> Foloseste numai cosmetice create dupa propriile retete inca de cand era o tanara farmacista.
> Ii place foarte mult sa gateasca, mancare traditionala romaneasca, dar ii place sa si improvizeze. Despre bucatarie, spune ca e ca farmacia; ambele se fac dupa retete.
Cununie religioasa dupa 25 de ani
"Acesta este ultimul cadou pe care mi l-a facut mama mea, inainte de casatorie, in 1975. Mi-a cumparat gentuta, ca poate facem nunta. Era o poseta foarte frumoasa pe vremea aceea", spune Elena Cremenescu.
Dupa moartea mamei, in vara aceluiasi an, 1975, nunta Elenei cu Mircea Cremenescu nu a mai avut loc. S-a intamplat insa 25 de ani mai tarziu, la aniversarea nuntii de argint, cand cei doi s-au cununat religios la biserica si au facut totul ca la carte, cu nasi, cu toti prietenii de-o viata invitati la restaurant.


Evz.ro- 2006